BNR anticipează recesiune în prima jumătate a anului 2026 din cauza măsurilor fiscale și crizei energetice

BNR anticipează continuarea scăderii cererii şi, implicit, a economiei în S1/2026,... Bănci și Asigurări BNR anticipează continuarea scăderii cererii şi, implicit, a economiei în S1/2026, după măsurile fiscale şi criza energetică. Dar, deşi economia e în recesiune, persistenţa inflaţiei determină BNR să ţină dobânda la 6,5%. România rămâne cu cea mai mare dobândă-cheie din regiune, dar şi cea mai mare inflaţie Tweet Urmărește Print Mail Urmăriți Ziarul Financiar pe Google News Setați ZF ca sursă preferată în Google Autor: Claudia Medrega 18.05.2026, 09:00 0 CLICK AICI PENTRU INFOGRAFICUL CARE ÎNSOȚEȘTE ACEST ARTICOL, DISPONIBIL EXCLUSIV PE ZF CORPORATE ♦ „Deficitul de cerere agregată s-a adâncit peste aşteptări în T4/2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în S1/2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior”, atenţionează BNR ♦ Rata anuală va creşte în T2/2026 „peste nivelurile previzionate anterior”, susţine BNR ♦ România se delimitează deja în regiune cu cea mai mare dobândă-cheie, în condiţiile în care are şi cea mai mare inflaţie ♦ În timp ce în România dobânda-cheie stă la 6,5%, în Ungaria a ajuns la 6,25%, în Serbia este 5,75%, în Polonia 3,75%, iar în Cehia a coborât până la 3,5%. Dar România are şi cea mai mare inflaţie din regiune, de 10,7% în aprilie, în timp ce în Serbia este 3,3%, în Polonia 3,2%, în Cehia 2,5%, iar Ungaria are inflaţie de doar 2,1%. BNR anticipează o evoluţie slabă a eco­nomiei pentru primul semestru (S1) din acest an, influenţată şi de scăderea consumului, după măsurile fiscale şi criza ener­getică, dar vede şi o ascensiune a inflaţiei în al doilea trimestru, peste aşteptări. „Deficitul de cerere agre­gată s-a adâncit peste aşteptări în T4/2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în S1/2026, pe fondul pro­gresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi men­ţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori sem­nificativ mai joase decât cele previzionate ante­rior”, a atenţionat boardul BNR după şedinţa de politică monetară de vineri. Te-ar putea interesa și: Economia este în rece­siu­ne, având în primul tri­mestru (T1) din acest an o scădere de 1,7%, după ce vânzările cu amă­nuntul şi-au accentuat de­clinul în raport cu T1/2025, iar producţia industrială şi-a mărit contracţia în termeni anuali, în timp ce lucrările de construcţii şi-au accelerat uşor creşterea în ianuarie-februarie 2026, iar dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, după cum remarcă specialiştii de la banca centrală. Pe frontul inflaţiei, în aprilie 2026 rata anuală a urcat la 10,7%, în principal ca efect al creşterilor semnificative de pe segmentele gaze naturale, com­bustibili şi preţuri administrate, în special sub influenţa ascen­siunii cotaţiei petrolului, la care s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor la locuinţele de stat. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Citește continuarea pe zfcorporate.ro Citește și Inflaţia a depăşit din nou 10%, iar economia e în recesiune. Ce va decide BNR astăzi? Analiştii nu mai văd... Surpriză la casele de schimb valutar: cursul leu/euro a ajuns să fie cotat în mod neuzual mai jos decât cel de la... Tweet Urmărește Print Mail Articole recomandate ... Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food Cum arată la raft relaţia dintre industria alimentară şi agricultură: multe produse sunt făcute cu ingrediente din UE şi din afara UE Henry Rushton, ING: Tranziţia energetică trebuie să plece de la o viziune coerentă, care să includă mai multe surse de energie, pentru a asigura stabilitatea sistemului Antreprenori locali. Crama Rasova din Dobrogea, dezvoltată de familia Ghiuri, se va extinde cu un hotel, investiţie estimată la 5 mil. euro. Zoe Ghiuri: investiţiile totale în cramă şi partea viticolă au ajuns la 15 mil. euro. Vrem să construim şi o capacitate de cazare, un hotel Bursă. Finanţe personale. Profitul din T1 a ieftinit acţiunile Hidroelectrica, chiar dacă se tranzacţionează la maxime istorice Mirajul intrării Ungariei în zona euro face din forint şi din datoria maghiară vedetele pieţelor financiare din lumea emergentă. Însă companiile maghiare exportatoare se plâng că forintul a ajuns prea puternic. Banca centrală a intervenit pentru a-i frâna ascensiunea România are cea mai mare dobândă-cheie din regiune, dar şi cea mai mare inflaţie.