Venituri modeste, perspectivă mai puțin optimistă!
Persoanele care au muncit timp de patru decenii și au câștigat un salariu mediu de circa 5.680 lei net ar putea primi o pensie publică situată între 2.600 și 2.700 lei, conform estimărilor făcute de Adrian Negrescu, analist economic, ale cărei calcule au fost prezentate în cadrul emisiunii Digi24. Dacă se ia în calcul și fondul acumulat în al doilea pilon al sistemului de pensii, venitul total la pensionare se poate ridica la aproximativ 4.200 lei.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiÎn cazul celor plătiți cu salariul minim, economistul prevede o sumă de circa 2.300 lei.
Negrescu a subliniat că, în sistemul actual, pensiile publice nu pot înlocui integral salariul anterior, chiar și pentru cei care au contribuit timp de 35 sau 40 de ani.
El a explicat că, deși au fost efectuate calcule concrete, există o decalaj semnificativ între câștigurile din timpul muncii și cele din perioada de retragere.
La un venit mediu de 5.680 lei net, suma de 2.600-2.700 lei reprezintă doar o parte din venitul anterior, iar adăugarea contribuțiilor din Pilonul II, estimate între 1.500 și 1.900 lei, aduce totalul la 4.200 lei. Aceste cifre sunt estimări orientative, care nu constituie un calcul individual precis.
Valoarea finală va fi influențată de veniturile brute din întreaga carieră, de durata efectivă a contribuțiilor, de modificările legislative și de randamentele înregistrate în fondurile private.
Pentru categoriile cu venituri modeste, perspectiva este mai puțin optimistă. Adrian Negrescu a estimat că un angajat care a fost plătit constant cu salariul minim ar primi la pensionare o sumă de aproximativ 2.300 lei.
El a exprimat îngrijorarea că, peste zece ani, această sumă ar putea fi insuficientă acoperirea cheltuielilor de bază, inclusiv facturile de utilități.
Analistul a subliniat că valoarea nominală a pensiunii nu reflectă neapărat puterea de cumpărare pe termen lung, deoarece inflația și scumpirile pot eroda valoarea reală a banilor.
De aceea, el încurajează persoanele cu venituri mici să caute căi de îmbunătățire a situației profesionale, precum obținerea de calificări mai bine plătite sau angajarea în un al doilea job.
Economisiți încă din timpul activității profesionale!
Conform părții sale, este necesar să se reducă dependența de stat și de angajator, prin eforturi personale de învățare și muncă suplimentară.
În plus, Negrescu a insistat asupra importanței economisirii încă din timpul activității profesionale.
El a avertizat că, fără o strategie de acumulare de resurse, mulți români, în special cei cu salariu minim, riscă să devină dependenti de asistența socială.
Recomandarea sa este clară: să se pună bani deoparte prin diverse instrumente financiare, cum ar fi titluri de stat, ETF-uri sau investiții imobiliare, alese astfel încât randamentele să acopere creșterea prețurilor.
El a subliniat că suma depusă nu este atât de importantă ca regularitatea economisirii; chiar și 50 sau 100 lei lunecare pot face diferența pe termen lung.
Fără aceste măsuri, ieșirea la pensie se va transforma într-o criză financiară pentru majoritatea cetățenilor.
Datele demografice și economice ale țării pun în evidență problema. Potrivit estimărilor lui Negrescu, din totalul de aproximativ 5,5 milioane de angajați din România, doar 1,1-1,2 milioane câștigă peste 5.000 lei lunar.
Asta înseamnă că majoritatea lucrează cu salarii sub echivalentul a 1.000 euro.
La un asemenea nivel de venit, pensia nu poate depăși 3.000 lei, o sumă care, în contextul în care cheltuielile de întreținere, energie și gaze depășesc deja 1.000 lei, lasă puțină marjă pentru alte necesități.
Această realitate subliniază necesitatea unei planificări financiare proactive pentru a evita o situație de vulnerabilitate la pensionare.