Creșterea spectaculoasă a prețurilor pe piața de energie!
Romgaz înregistrează o scădere a producției și a vânzărilor de gaze în primele nouă luni
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiRezultatele financiare și operaționale ale Romgaz pentru perioada ianuarie-septembrie 2026 arată o tendință negativă la mai multe indicatori cheie.
Vânzările totale de gaze, care cuprind și cele achiziționate de la alți producători din țară, au înregistrat o coborare de 5,62%, situându-se la 3,425 miliarde metri cubi, față de 3,629 miliarde metri cubi în aceeași perioadă a anului precedent.
Simultane cu acest trend descendent, procesul de încărcare a depozitelor subterane a suferit o reducere semnificativă. În cele nouă luni, injecția a scăzut cu 15,49%, ajungând la 1,729 miliarde metri cubi, comparativ cu 2,045 miliarde metri cubi anul trecut. Analiza pe trimestru arată că în al treilea trimestru, volumul înmagazinat a coborât cu 13,55%, de la 1,116 la 0,965 miliarde metri cubi.
Deși compania rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din România, numărul salariaților a coborât pentru prima dată sub pragul de 20.000 de persoane.
Pe de altă parte, activitatea de extracție din depozite a urmat o traiectorie ascendentă. Între ianuarie și septembrie 2026, extracția a crescut cu 19,25%, atingând 1,49 miliarde metri cubi, față de 1,249 miliarde metri cubi anul anterior.
Spre deosebire de al treilea trimestru din 2025, când nu s-a efectuat nicio extracție, în iulie-septembrie 2026 s-au scos 18,7 milioane metri cubi de gaze din stocuri.
Dinamica prețurilor pe piața de energie a fost marcată de o creștere spectaculoasă. Evoluția cotațiilor europene, combinate cu răcirea vremii și proximitatea datei de 1 noiembrie – limită finală a sezonului de injecție și începutul celui de extracție – au generat o cerere internă și externă în creștere.
Această presiune a dus la o explozie a cursului pe platformele spot ale Bursei Române de Mărfuri (BRM).
Prețul a atins pragul de 500 de lei/MWh, un nivel istoric, cu excepția anului 2022, când conflictul din Ucraina a forțat Europa să înlocuiască dependența de gazul rusesc.
Luni, pe piața intra-zilnică, s-au tranzacționat 852 MWh la un preț maxim de 490 lei/MWh, un record absolut în istoria pieței, cu excepția anului 2022. Prețul mediu al tranzacțiilor a fost de 478,1 lei/MWh, cu un volum total de aproximativ 7 GWh. Pe piața pentru ziua următoare, mai lichidă, prețul mediu pentru furnizarea din marți s-a situat la 476,97 lei/MWh (echivalent cu 89,1 euro/MWh). S-au cumpărat 222 MWh la un preț vârf de 485 lei/MWh.
Volumul tranzacționat pe această piață a atins un record de aproape 94 GWh, ce reprezintă aproximativ 38% din producția internă zilnică de 249 GWh/zi.
România a importat 15,9 milioane m³ de gaze din Bulgaria!
Unul dintre motivele principale ale acestor niveluri ridicate este starea critică a depozitelor la nivelul Uniunii Europene, care se află la un minim istoric de 15 ani.
Astfel, prețul de referință european se situează peste cel din România, atingând aproape 100 euro/MWh, adică cu aproape 10 euro mai mult decât prețul românesc (89 euro/MWh).
În marți, România a importat 15,9 milioane metri cubi de gaze din Bulgaria și a reexportat 10 milioane metri cubi, dintre care 3,6 milioane au mers în Republica Moldova și 6,4 milioane în Ungaria. Restul, adică 5,9 milioane metri cubi, a fost destinat acoperirii cererii interne, care a crescut din cauza răcirii și a creșterii consumului în centralele electrice.
O altă explicație rezidă în faptul că până la 1 noiembrie, termenul final al sezonului de injecție, companiile producătoare și furnizoare își asigură rezervele pentru iarnă.
După această dată, începe oficial sezonul de extracție, iar posibilitatea de a continua injecția devine limitată la un ritm mult mai mic și doar în anumite depozite ale Depogaz. Ritmul de încărcare a scăzut deja la 3,8 milioane metri cubi pe zi. În prezent, România deține 29,8 TWh de gaze înmagazinați, adică 88% din capacitatea totală de stocare. Acest nivel este cu 10 puncte procentuale sub cel din aceeași perioadă a anului trecut, când se înmagazinaseră 33,2 TWh (98% din capacitate).
Situația europeană este încă mai gravă: UE deține 848,6 TWh, adică 74,9% din capacitatea totală, cu aproape 100 TWh sub nivelul de 946 TWh (82,8% din capacitate) înregistrat la aceeași dată anul trecut. Un alt factor cheie al prețurilor ridicate este structura ofertei pe platformele BRM: majoritatea gazelor tranzacționate provine din import.
Gazul produs intern este alocat de Guvern la un preț reglementat de peste 4 ori mai mic decât cel de piață (110 lei/MWh față de 480 lei pe piață) pentru a acoperi consumul casnic și al centralelor termice.
Astfel, în perioada imediat următoare, clienții casnici cu contracte semnate rămân protejați, iar facturile lor se mențin la niveluri similare. Această situație se aplică și la curent electric pe termen scurt. Pe termen lung însă, deoarece gazul este sursa marginală care dictează prețul pe piață, furnizorii vor transfera creșterile costurilor de achiziție în facturile către clienții casnici.
Impactul cel mai mare se va resimți la facturile clienților non-casnici, care vor plăti întreaga majorare de preț din piața liberă, atât pentru gaze cât și pentru electricitate.
Acești consumatori vor transfera apoi aceste costuri suplimentare în prețurile mărfurilor către consumatorii finali, generând o presiune semnificativă asupra inflației.
Astfel, chiar dacă facturile de utilități rămân stabile pentru casnicii, aceștia vor plăti mai mult pentru alte produse, parțial din cauza faptului că beneficierea de gaz la preț reglementat este un privilegiu, în timp ce companiile plătesc prețul de piață, unde se vinde preponderant gaz de import, în timp ce producția internă este „blocată” de reglementările protecționiste ale statului.
