Cine nu se poate permite o masă?
Accesul la o masă de bază rămâne o provocare majoră pentru români, care în 2025 au înregistrat cel mai mare procent din Uniunea Europeană pentru gospodării care nu își puteau permite o masă cu carne, pui, pește sau variantă vegetariană la fiecare alte două zile. Conform datelor Eurostat, 18,1% din populația din România se afla în această situație, o cifră care a crescut față a 16,3% din 2024. Media europeană s-a menținut stabilă la 8,5% în ambele ani, ceea ce înseamnă că România se află cu 9,6 puncte procentuale peste medie. Seria istorică indică că în 2023 acest indicator era chiar mai ridicat, la 23,1%, în timp ce în 2024 a scăzut la 16,3%, iar în 2025 a urcat la 18,1%. Metodologia Eurostat se bazează pe întrebarea dacă o gospodărie își poate permite astfel de mese, independent de dorința de a consuma carne.
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Dacă măcar un membru al gospodăriei răspunde negativ la întrebarea despre capacitatea de plată, întreaga gospodărie este considerată că nu are acces. Plata unui împrumut este inclusă în calcul, iar rezultatul publicat exprimă proporția persoanelor care trăiesc în aceste gospodării.
Cât cheltuie o familie pe mâncare?
La nivel european, diferențele sunt semnificative în funcție de tipul de gospodărie și de expunerea la sărăcie. În 2024, în UE, 19,4% dintre persoanele cu risc de sărăcie nu își puteau permite masa, în contrast cu doar 6,4% dintre cele fără astfel de risc. Datele arată o ierarhie clară: adulții singuri sub 65 ani și cei cu copii în întreținere se află la 13,7%, bărbații singuri la 12,8%, iar adulții singuri peste 65 ani la 12,6%. Cuplurile cu trei sau mai mulți copii au un procent de 10,0%, cuplurile cu un copil la 6,5%, iar cele cu doi copii la 5,7%. Aceste cifre demonstrează că media europeană de 8,5% nu reflectă realitatea fiecărui tip de gospodărie.
Pe plan național, cheltuielile pentru alimente au atins un nivel remarcabil în 2026. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, publicate la 7 octombrie, o gospodărie din România a cheltuit în medie 1.581 de lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice în al doilea trimestru al anului 2026. Această sumă a reprezentat 32,0% din totalul cheltuielilor medii lunare de consum, o creștere de 0,6 puncte procentuale față de primul trimestru al aceluiași an. Este important de subliniat că acești 1.581 de lei reprezintă o medie statistică, nu suma individuală cheltuită de fiecare familie. Deși datele de cheltuieli se referă la 2026, indicatorul privind accesul la masă se bazează pe 2025, deci nu se poate stabili o cauză directă între cele două cifre.
Următoarea actualizare a datelor despre veniturile și cheltuielile gospodăriilor, referitoare la al treilea trimestru al anului 2026, este programată a fi publicată de INS la 14 ianuarie 2027.