Mergi la conținut

Riscuri semnificative privind evoluția economiei și inflației

Riscuri semnificative privind evoluția economiei și inflației

Numărul salariaților a scăzut în iunie și iulie 2026?

Riscuri semnificative pentru evoluția economiei și a inflației

În ședința de politică monetară desfășurată pe 8 octombrie 2026, conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a subliniat existența unui număr considerabil de incertitudini și riscuri majore care pot influența negativ evoluția activității economice, precum și perspectiva inflației pe termen mediu. Aceste riscuri sunt strâns legate de impactul continuu al conflictului din Orientul Mijlociu și al crizei energetice asupra mediului economic, având efecte transversale asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor, rentabilității întreprinderilor, stabilității economice europene și globale, precum și a perceperii riscului la adresa regiunii.

Prezenți la această sesiune au fost: Mugur Isărescu – președinte al Consiliului de administrație și guvernator al BNR; Leonardo Badea – vicepreședinte și prim-viceguvernator; Florin Georgescu – membru și viceguvernator; alături de ceilalți membri ai Consiliului de administrație: Cosmin Marinescu, Aura-Gabriela Socol, Roberta-Alma Anastase, Csaba Bálint și Cristian Popa.

În cadrul discuțiilor, Consiliul a analizat situația economică actuală și a luat o decizie privind politica monetară, bazându-se pe datele disponibile privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare, prezentate de departamentele specializate și alte surse interne și externe.

Un punct esențial discutat a fost evoluția recentă a inflației. Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni ale trimestrului III 2026, coborând de la 10,42% în iunie la 6,17% în august.

Această reducere se explică prin epuizarea efectelor directe legate de eliminarea plafonului la energia electrică și prin comparația dificilă a datelor din perioada similară a anului anterior, când au fost aplicate majorări ale cotelor de TVA și accizelor.

Membrii Consiliului au observat că efectele de bază dezinflaționiste au afectat în principal componentele exogene ale Indicelui Preturilor de Consum (IPC), mai ales dinamica prețurilor energiei. Totuși, alte factori au contribuit la scăderea inflației, printre care continuarea scăderii marcate a prețurilor combustibililor fosili (LFO). Acest trend a fost parțial contracarat de creșterea semnificativă a prețurilor combustibililor, susținută de evoluția cotației petrolului.

De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustată a scăzut la 6,2% în august 2026, față de 8,3% în iunie.

Membrii au remarcat că desacelerarea prețurilor alimentelor procesate și scăderea componentelor non-alimentare au avut un impact pozitiv, deși rata serviciilor a rămâs foarte ridicată, depășind cu mult nivelurile înregistrate în prima jumătate a anului trecut.

După evaluare, Consiliul a concluzionat că scăderea inflației de bază se datorează în principal efectelor de bază legate de majorarea cotelor de TVA și accizelor în mijlocul trimestrului III 2025. Un alt factor secundar a fost reprezentat de scăderea cotațiilor pentru produse agroalimentare și de o ușoară slăbire a cererii de consum.

Totuși, unele presiuni inflaționiste au persistat, printre care creșterea tarifelor de telecomunicații, prețului polițelor RCA, și efectele indirecte ale creșterii costurilor combustibililor, accentuate de așteptările inflaționiste pe termen scurt.

În acest context, membrii Consiliului au făcut referire la creșterea dinamicii prețurilor de producție industriale pentru bunuri de consum înregistrată în august, comparativ cu scăderea similară din luna precedentă. Ei au totuși subliniat că așteptările inflaționiste pe termen scurt rămân ridicate, deși au avut o ușoară descreștere în rândul firmelor pe parcursul trimestrului III 2026, în timp ce la nivelul consumatorilor acestea au crescut ușor.

Analiștii bancari au vărsat și ele așteptări inflaționiste pe termen mai lung, care au crescut în august și septembrie, revenind aproape de limita superioară a țintei. Totodată, puterea de cumpărare a consumatorilor a început să se recupereze ușor în iulie, în măsură corespunzătoare redresării moderate a veniturilor populației, inclusiv datorită majorării salariului minim, și în corelație cu scăderea semnificativă a ratei inflației.

Contracția economică s-a restrâns cu -0,4% în T2 2026!

Cât desprinde evoluțiile ciclice ale economiei, membrii Consiliului au declarat că activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a redus cu 0,1% în trimestrul precedent. Această evoluție sugerează o posibilă prelungire a tendinței de scădere a cererii agregate într-un ritm moderat, în concordanță cu prognozele anterioare.

Totodată, s-a observat că restrângerea contracției economice a fost de -0,4% în termeni anual în trimestrul II 2026, comparativ cu -1,2% în trimestrul anterior.

Această ameliorare a fost determinată în principal de progresul semnificativ înregistrat de formarea brută de capital fix, în timp ce consumul gospodăriilor a continuat să scadă față de perioada similară a anului anterior.

Exporturile nete au devenit din nou contracționiste în trimestrul II 2026, într-un context în care creșterea volumului importurilor de bunuri și servicii a depășit clar evoluția volumului exporturilor. Ca urmare, deficitul balanței comerciale și cel al contului curent au încetat să scadă în termeni anual, înregistrând creșteri, inclusiv din cauza evoluției nefavorabile a cursului de schimb.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au spus că datele curente indică o ușoară relaxare a condițiilor de pe piață în trimestrul II 2026. Aceasta se reflectă atât în scăderea ratei locurilor de muncă vacante, cât și în creșterea bruscă a ratei șomajului BIM. Totuși, sondajele speciale oferă semnale mixte pentru evoluțiile din trimestrul III și perioada imediat următoare.

Astfel, numărul salariaților din economie a continuat să scadă lent în lunile iunie și iulie 2026, în timp ce rata șomajului BIM a corectat semnificativ, coborând la 6,4% în iulie-august, față de media de 6,8% atinsă în trimestrul II 2026.

În același timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au crescut semnificativ pe parcursul trimestrului III, după două trimestre de scădere. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă raportat de întreprinderi și-a continuat ușoarea scădere, atingând cel mai mic nivel în ultimii șapte ani, datorită evoluțiilor din industrie și construcții.

Totodată, rata anuală a salariului brut nominal a crescut din nou în iulie 2026, inclusiv datorită majorării salariului minim brut. Cu toate acestea, această creștere rămâne la un nivel scăzut din perspectivă istorică. Pe de altă parte, costul unitar al forței de muncă din industrie a înregistrat o ascensiune semnificativă, revenind îndeaproape de pragul de 10%.

În ciuda acestor evoluții, incertitudinile legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân ridicate. Membrii Consiliului au evocat necunoscutele legate de perspectiva politicii salariale din sectorul public, precum și nivelurile ridicate ale ratei inflației și al anticipațiilor inflaționiste, împreună cu decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare, care pot reamplifica tensiunile salariale din economia privată.

Totuși, au fost subliniate și presiuni de sens opus, generate de costurile suplimentare și incertitudinile legate de conflictele geopolitice, criza energetică, precum și de măsurile de austeritate bugetară. Acestea pot afecta cererea de consum, veniturile și investițiile întreprinderile.

În plus, riscurile asociate tensiunilor comerciale internaționale și schimbărilor structurale de pe piețe au fost reiterate. De asemenea, au fost menționate implicațiile legate de creșterea numărului de lucrători străini și de impactul digitalizării și automatizării asupra piaței muncii.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței interbancare au continuat evoluția lor liniară și în august și în septembrie 2026, fără a înregistrare fluctuații semnificative. Acest comportament reflectă o anumită stabilitate a mediului financiar, deși tensiunile globale pot afecta viitoarele evoluții.

Conform celor prezentate, BNR rămâne vigilentă în fața provocărilor viitoare, menținând o politică monetară corespunzătoare pentru a susține stabilitatea prețurilor și creșterea economică pe termen mediu.

Alte articole:

Sursă: Bancherul

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.