Leul se prăbușește după căderea Guvernului?
Leul a înregistrat o depreciere accentuată marți, declanșată de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Situația amintește de anul trecut, când banca centrală a permis o scădere a monedei în contextul incertitudinilor electorale.
Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?
Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușește
Fond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din România
Banca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023Miercuri, cursul a deschis peste pragul de 5,23 lei/euro (5,2352 lei/euro la momentul publicării acestui material).
România se distinge în regiune prin menținerea leului într-o bandă de fluctuație nespecificată față de euro, spre deosebire de alte bănci centrale care permit o flexibilitate mai mare. Autoritățile justifică această abordare prin dorința de a ancora așteptările inflaționiste, o măsură considerată crucială în contextul dificultăților economice și al deficitului bugetar ridicat de anul trecut.
Căderea guvernului, într-un moment sensibil pentru economia românească, pune Banca Națională într-o situație dificilă. Deprecierea leului ar putea fi, pe termen scurt, o soluție inevitabilă, susține Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets. „Vedem o acumulare de presiuni inflaționiste, alimentate nu doar de tensiunile geopolitice din Iran, ci și de un leu mai slab”, a explicat Matys.
Dacă deprecierea persistă, intervențiile BNR ar putea deveni costisitoare și nesustenabile, forțând banca centrală să ia în considerare o majorare a ratelor dobânzilor.
În ultimele două săptămâni, leul a pierdut 2,7% din valoare față de euro, depășind niveluri care, în trecut, ar fi declanșat intervenții valutare. BNR nu oferă informații despre tranzacțiile sale pe piața valutară și a refuzat în repetate rânduri să comenteze pe această temă.
Căderea Guvernului destabilizează Leul?
Guvernatorul Mugur Isărescu a insistat în trecut asupra importanței stabilității monetare, considerând-o un indicator psihologic crucial pentru încrederea publicului în economia țării.
Stabilitatea leului este importantă și pentru controlul inflației, deoarece prețurile interne, inclusiv cele ale serviciilor de telecomunicații și ale chiriilor, sunt adesea indexate la euro.
Dincolo de evoluția leului, reacția pieței la criza politică a fost relativ moderată. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a rămas la circa 7,3%, sub maximul atins în martie, în contextul escaladării conflictului din Iran. Bursa de la București a închis ședința de marți în creștere, cu un avans de 1,3% al indicelui BET.
Analiștii de la Société Générale anticipează o diminuare a presiunii de depreciere asupra leului odată cu stabilizarea situației politice, prin formarea unui guvern tehnocrat sau prin reconfigurarea coaliției de guvernare. „Deși ne așteptăm la o stabilizare pe termen scurt, o îmbunătățire susținută a sentimentului pieței necesită un cadru politic mai clar și mai durabil, ceea ce pare puțin probabil în acest moment”, a declarat Juan Orts, strateg la SocGen.
Tulburările politice de la București atrag o atenție sporită asupra procesului de consolidare fiscală al României, a accesului la fondurile europene și a predictibilității politicilor economice. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor din cabinetul Bolojan (care își continuă atribuțiile interimar), a subliniat că România trebuie să demonstreze stabilitate și predictibilitate pentru a evita noi turbulențe pe piață.
În zilele următoare, țara trebuie să ofere semnale clare de stabilitate pentru a limita impactul negativ asupra pieței.
