Creștere economică în 2024?
Ministrul Muncii a semnalat, la începutul lunii mai, o perspectivă pozitivă pentru economia românească. Semnalul este clar: ne îndreptăm spre o creștere economică susținută.
Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?
Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușește
Fond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din România
Banca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023Această evoluție este susținută de fondurile atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de programele de coeziune, care încep să se materializeze în proiecte concrete în ultimele zece luni.
Deși primul trimestru a fost marcat de o ajustare a consumului, ministrul Pîslaru anticipează o explozie a investițiilor în trimestrul al doilea. Nu o creștere graduală, ci o accelerare semnificativă, deoarece majoritatea proiectelor, caracteristic pentru stilul autohton, se vor finaliza în această perioadă.
Astfel, trimestrul al doilea și al treilea ar trebui să aducă investiții fără precedent în România, care vor impulsiona creșterea economică, așa cum a fost anticipat încă de anul trecut.
România traversează o tranziție de la o economie bazată pe consum la una fondată pe investiții. „Este firesc ca atunci când schimbi un model economic, de la consum la investiții, să existe o perioadă de ajustare”, a explicat ministrul.
Conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în aprilie, economia românească a crescut cu 0,7% în termeni reali în 2023, comparativ cu anul precedent.
Cu toate acestea, în ultimul trimestru al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,8% față de trimestrul anterior.
Contul curent pare să se corecteze la începutul acestui an, pe fondul reducerii deficitului bugetar.
Deficitul de cont curent a scăzut de la puțin peste 3,6 miliarde de euro în ianuarie-februarie 2023 la 3,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2024.
Deficitul comercial scade la 4,6 miliarde euro!
Aceste două deficite, bugetar și de cont curent, sunt adesea corelate, un deficit bugetar mare generând o creștere a cererii interne, care depășește capacitatea de producție internă și este acoperită prin importuri.
Erste Bank prognozează o reducere a deficitului de cont curent de la 8% în 2023 la 6,8% în acest an și 6,2% în 2025. UniCredit anticipează un deficit extern de 6,4% din PIB în 2024 și de 6% în 2025 (prognoze ajustate recent, în concordanță cu estimările de creștere economică).
Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 7,6% în 2023 la 6,2% în acest an și sub 6% în 2025 (5,7% - Erste, 5,1% - UniCredit).
Deficitul din comerțul cu bunuri a scăzut de la aproape 5,6 miliarde de euro la 4,6 miliarde de euro, o ajustare semnificativă de aproximativ 17%, determinată în principal de contracția importurilor, de la 19,8 miliarde de euro la 18,7 miliarde de euro. Se așteaptă ca datele din martie să indice un impact negativ al prețurilor la energia, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Excedentul din servicii a scăzut de la 2,4 miliarde de euro la 2,2 miliarde de euro, în principal din cauza creșterii deficitului în turism, în timp ce excedentul din IT&C și transport a crescut ușor. Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 645 de milioane de euro, comparativ cu 394 de milioane de euro în aceeași perioadă a anului 2023.
Această evoluție este legată de creșterea dividendelor distribuite, de la aproape 1,6 miliarde de euro la 1,8 miliarde de euro (o parte semnificativă a acestor sume fiind reinvestită în firme, creșterea ușoară a reinvestițiilor de la 970 la 992 de milioane de euro), dar și de majorarea plăților de dobândă pentru datoria externă, de la 711 milioane de euro la 786 de milioane de euro.
Balanța veniturilor secundare și-a mărit deficitul de la 78 de milioane de euro la 86 de milioane de euro, pe fondul unor plăți externe mai mari ale administrației publice.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a înregistrat o infuzie netă de 599 de milioane de euro, în creștere față de 529 de milioane de euro în 2023. Pe tot anul 2023, intrările nete în contul de capital au fost de 7,2 miliarde de euro, față de 5,2 miliarde de euro în 2022, sume reprezentate în special de intrările administrației publice, care au crescut cu peste 2 miliarde de euro, ajungând la 6,9 miliarde de euro.
Fluxul investițiilor străine directe a crescut de la 854 de milioane de euro la puțin peste 1,1 miliarde de euro, din care participațiile la capital au reprezentat 1,2 miliarde de euro.
