Ce se întâmplă cu bunurile și serviciile?
Deficitul contului curent a crescut cu 4% în primele nouă luni din 2026 De unde vine deficitul? Balanța de plăți a României a înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2026, un deficit al contului curent de 22,88 miliarde euro. Această cifră reprezintă o creștere de 4% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, conform datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. În termeni relativi, acest rezultat corespunde unui minus de 5,7% din produsul intern brut estimat pentru perioada menționată. Acest nivel se încadrează, cel puțin pentru momentul prezent, în proiecția oficială a Comisiei Naționale de specialitate, care prevăzuse un deficit de 7,7% din PIB pe întregul an.
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Analiza detaliată a componentelor arată o dinamică mixtă. Pe segmentul de bunuri s-a observat o extindere a deficitului cu 2,7%, urcând de la -14.461 milioane euro la -14.849 milioane euro. Mai precis, deficitul aferent doar bunurilor a crescut cu 4,7%, trecând de la -24.184 milioane euro la -25.312 milioane euro. În contrast, soldul pe partea de servicii a înregistrat un avans notabil de 7,6%, urcând de la +9.723 milioane euro la +10.463 milioane euro. Această îmbunătățire a atenuat parțial efectul negativ al creșterii deficitului pe bunuri.
De ce au scăzut investițiile străine?
În interiorul componentei de servicii, cele mai mari contribuții pozitive au provenit din domeniul telecomunicațiilor, informaticii și informațiilor, cu un excedent de 5.642 milioane euro, în creștere cu aproximativ 8% față de anul anterior. Serviciile de transport au urmat imediat, cu un sold pozitiv de 5.218 milioane euro, nivel cu aproape 15% mai ridicat decât cel consemnat în primele nouă luni din 2025. De asemenea, s-a înregistrat o creștere ușoară a soldului serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților, cu 1%, ajungând la +2.071 milioane euro. În schimb, deficitul din turism a ajuns la -3.322 milioane euro, o valoare care reflectă o pierdere de viteză față de -3.516 milioane euro la finele septembrie 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 5,5% în termeni procentuali.
Pe planul veniturilor, situația s-a înrăutățit. Soldul negativ pe segmentul de venituri primare a urcat la -7.789 milioane euro, o valoare marginală (cu 0,3% mai mică) decât cele -7.811 milioane euro consemnate cu un an în urmă. Mai gravă este evoluția la veniturile secundare, care includ transferurile românilor plecați la muncă în străinătate. Aici, rezultatul net a suferit o inversare dramatică, trecând de la un excedent de +267 milioane euro la un deficit de -242 milioane euro în primele nouă luni ale anului curent.
Cât de mare este datoria externă?
În ceea ce privește investițiile străine, se constată o scădere semnificativă. Investițiile directe ale nerezidenților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2026 au totalizat 4.262 milioane euro, o valoare cu 62% mai mică decât cele 6.821 milioane euro din aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, datele relevă o revenire majoră în luna septembrie, când s-au înregistrat peste 2 miliarde euro, față de doar 2.122 milioane euro la finele lunii august 2026. Practic, aproximativ jumătate din sumele nete pe anul în curs au fost consemnate în ultima lună a perioadei raportate.
Dinamica capitalului și a creditelor intragrup prezintă o imagine mai optimistă. Participațiile la capital, incluziv profitul reinvestit net estimat, au însumat 3.242 milioane euro, o creștere față de cele 2.220 milioane euro înregistrate pe primele opt luni ale anului. Totodată, creditele intragrup au înregistrat o valoare de 1.020 milioane euro, o evoluție pozitivă importantă comparativ cu cele -98 milioane euro consemnate anterior, pe fondul lămuririi situației politice.
Rezistența la șocuri financiare
În privința datoriei externe, evoluția este remarcabilă. La finele primelor nouă luni din anul curent, datoria externă totală a ajuns la 234,2 miliarde euro. Această cifră este cu aproape 4 miliarde euro mai mică decât la finele lunii anterioare, deși rămâne în creștere cu aproximativ 4 miliarde euro față de finele anului trecut. O diminuare semnificativă de 485 milioane euro a fost consemnată pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung (DETML), însoțită însă de o creștere considerabilă și problematică a datoriei pe termen scurt, cu o valoare de puțin peste 4 miliarde euro.
Indicatorii de reziliență financiară arată o presiune crescută. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii septembrie 2026 a atins 16,2%, o creștere de 1,7 puncte procentuale față de luna anterioară, deși rămâne sub nivelul de 17% consemnat în 2025. În plus, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a coborât la 5,4 luni, o valoare semnificativ mai scăzută decât cea înregistrată la sfârșitul anului precedent (care era de 6 luni). De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a coborât la 87,8%, în scădere față de 100,2% în iunie și 108,1% la finele primului trimestru. Deși această valoare este sub cea de 102,8% consemnată la finalul anului 2025, ea permite încă o reziliență acceptabilă la șocuri financiare.