De ce au pierdut europenii 1.170 de miliarde de euro?
Deficitul cronic de investiții din Europa a costat continentul o sumă uriașă: 1.170 de miliarde de euro.
Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%
Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporației
BNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multiple
Ryft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUAEste estimarea făcută de ING Research, care arată că gospodăriile europene au ratat șansa de a-și crește avuția dacă o parte din fondurile stagnante în conturile bancare ar fi fost direcționate către piețele de capital.
Deși situația pare statică, semnele indică o schimbare treptată în modul în care cetățenii gestionează banii.
Există o realitate paradoxală: europenii reușesc să pună deoparte sume mai mari decât mulți alți cetățeni, dar o proporție disproporționat de mare din aceste economii rămâne blocată în depozite. Preferința pentru lichiditatea imediată, în detrimentul creșterii capitalului, limitează resursele disponibile pentru finanțarea companiilor, stimularea inovației și susținerea investițiilor productice.
În contrast, populația din Statele Unite deține active de investiții ale căror valori sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât suma totală a depozitelor, demonstrând o încredere mai mare în instrumentele de piață.
De ce europenii pierd 1.170 de miliarde de euro prin economisire?
Datele istorice contrazice ideea că Europa a fost mereu un model de economisire.
Între 2010 și 2021, familiile din zona euro au alocat, în medie, o fracțiune mai mică din veniturile lor către economisire și investiții comparativ cu cele din SUA.
Schimbarea de paradigmă s-a produs brusc după anul 2021.
În prezent, indicatorii arată că gospodăriile din zona euro deviază aproximativ 6% din venitul disponibil spre instrumente de economisire, un nivel care este aproape dublu față de cel din Statele Unite și care depășește clar valorile înregistrate înainte de criza pandemică.
Structura portofoliului mediu european rămâne dominată de depozite bancare. Această concentrare excesivă a activelor financiare într-un singur tip de instrument reduce capacitatea de absorbție a capitalului necesar pentru dezvoltarea economică.
Europa își pierde bogăția din cauza banilor blocați în conturi!
Diferențele regionale persistă, însă, cu nuanțe importante: Germania și Franța mențin rate de economisire printre cele mai înalte din bloc, în timp ce cetățenii din Spania și Italia tind să cheltuiască o parte mai mare din venit, economisind mai puțin.
Cercetările sugerează, de asemenea, o corelație directă între anxietatea privind veniturile disponibile la pensionare și tendința de a acumula rezerve financiare.
Calculul costului oportunității, efectuat de ING pe baza randamentelor istorice ale depozitelor, fondurilor de investiții și acțiunilor listate, a scos la iveală magnitudinea sumei pierdute.
Scenariul ipotetic presupune că, începând cu anul 2002, europenii ar fi redirecționat către fonduri de investiții doar un sfert din suma plasată în depozite.
Cât a costat Europa să lase banii blocați în conturi?
Dacă acest transfer ar fi avut loc, averea agregată a gospodăriilor ar fi fost mai mare cu 1,17 mii de miliarde de euro până în anul 2025.
Această cifră impresionantă echivalează cu 7,4% din Produsul Intern Brut al zonei euro.
Potențialul de câștig era chiar mai substanțial dacă s-ar fi optat pentru acțiuni listate.
În acest caz, creșterea averii gospodăriilor ar fi atins 2,79 de miliarde de euro, o valoare care reprezintă echivalentul a 17,7% din PIB.
Aceste proiecții subliniază impactul major al alegerii instrumentelor de investiții asupra prosperității individuale și colective pe termen lung.
Europa a pierdut 1.170 de miliarde de euro din cauza lipsei de investiții!
Metodologia studiului a implicat o cercetare realizată de Ipsos pentru ING Research, adresată consumatorilor cu vârsta peste 18 ani dintr-un eșantion larg de țări: Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Australia. Proiectul a asigurat reprezentativitatea eșantioanelor în funcție de gen, vârstă și regiune pentru fiecare piață analizată.
Participarea a inclus aproximativ 1.000 de respondenți din fiecare țară, iar datele au fost strânse online în perioada 27 iulie – 7 august 2026.
Contextul instituțional al analizei este oferit de ING Bank România, entitate care face parte din ING Group.
Această instituție financiară internațională globală oferă servicii bancare unei baze de clienți care include peste 38 de milioane de persoane fizice, companii sau instituții, distribuite în peste 40 de țări.
Rezultatele acestei cercetări vin să completeze imaginea economică europeană, arătând cum deciziile micro de economisire pot genera efecte macro economice semnificative, fie ele pozitive prin investiții, fie negative prin stagnarea capitalului în depozite.