Funcționalitatea Conturilor de Economii și Investiții a fost detaliată de
Adoptarea legislației privind Conturile de Economii și Investiții (CEI) a fost formalizată astăzi de Camera Deputaților, instituția care deține puterea decizională finală. Votul a fost strâns, dar suficient pentru majoritatea necesară, cu 262 de parlamentari exprimându-și acordul dintr-un total de 264 de membri prezenți în sala de plen. Anunțul a fost făcut public de Sebastian Burduja, unul dintre principalii promotori ai acestui demers legislativ, care a confirmat că documentul va fi trimis către Președinte pentru promulgare oficială.
Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%
Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporației
BNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multiple
Ryft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUASebastian Burduja a caracterizat acest act normativ ca fiind printre cele mai semnificative inițiatives legislative care vizează viitorul financiar al cetățenilor români în ultima perioadă. Conform explicațiilor sale, arhitectura noului sistem este proiectată astfel încât să ofere posibilitatea ca românii să acumuleze fonduri și să le direcționeze spre investiții pe termen lung, în mod voluntar, având la dispoziție un cadru fiscal distinct și avantajos.
Deputatul a subliniat că România se alătură astfel clubului select al țărilor care permit cetățenilor să decidă autonom asupra modului în care își gestionează banii destinați pensionării, o practică similară cu celebra schemă 401(k) din Statele Unite, aplicată acolo de decenii.
Funcționalitatea Conturilor de Economii și Investiții a fost detaliată de Burduja, care a explicat că titularii vor avea opțiunea de a deschide un cont la o instituție bancară sau la o societate de brokeraj autorizată. Aceștia vor putea alimenta contul și vor avea libertatea de a alege instrumentele financiare în care investesc, lista incluzând acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții.
Un aspect crucial menționat de inițiator este că orice profit generat de capitalul investit în timp – fie că este vorba despre dividende, dobânzi sau creșteri de valoare – rămâne în cont și nu suferă impozitare anuală. Astfel, banii lucrează pentru individ timp de zeci de ani fără să fie erodați de taxe la fiecare etapă intermediară. Proiectul aprobat de Parlament stipulează existența a două categorii de conturi: CEI-S, care beneficiază de un regim de scutire fiscală, și CEI-D, care se bucură de un regim de deductibilitate.
Sub titlul „Două variante, un singur impozit”, Burduja a clarificat mecanismele fiscale. Pentru conturile CEI-S, fondurile investite provin din venituri deja supuse impozitării; în acest scenariu, câștigurile realizate în interiorul contului nu mai sunt taxate, iar retragerile sunt scutite de impozit în condițiile legale. În cazul variantelor CEI-D, contribuțiile efectuate sunt deduse direct din venitul impozabil, iar plata impozitului este amânată până la momentul retragerii fondurilor. Indiferent de varianta aleasă, statul taxează capitalul o singură dată, a insistat parlamentarul.
Pentru a ilustra potențialul de creștere a capitalului pe termen lung, Burduja
A fost subliniat faptul că noua structură nu înlocuiește sistemele existente de pensii, cum ar fi Pilonul I, Pilonul II sau pensiile facultative. Burduja a precisat că instrumentul este strict voluntar și adaugă un strat nou de protecție financiară pentru cei care doresc să își construiască un capital personal suplimentar, fără a modifica statutul quo al pensiilor de stat sau private.
Pentru a ilustra potențialul de creștere a capitalului pe termen lung, Burduja a oferit un exemplu concret: o persoană care investește zilnic 10 lei, echivalent cu aproximativ 300 de lei lunar, timp de 35 de ani. Calculațiile prezentate indică faptul că, la o rată medie anuală de randament real de 7%, suma totală acumulată ar depăși 500.000 de lei. Această sumă corespunde valorii de aproximativ 100.000 de euro în puterea de cumpărare actuală. Totuși, contribuțiile brute efectuate în cei 35 de ani s-ar ridica la doar 126.000 de lei, diferența considerabilă rezultând din compunerea randamentelor investiționale.
Cu toate acestea, deputatul a emis o avertizare prudențială, notând că piața de capital implică riscuri inerente, existând perioade de scăderi semnificative. De aceea, contul este conceput pentru orizonturi de timp lungi. Exemplul numeric reprezintă o simulare bazată pe ipoteze medii, nu o promisiune fermă a performanțelor viitoare.
Perspectiva mai largă a lui Burduja sugerează că introducerea CEI nu este doar un instrument de economisire individuală, ci o sursă nouă de capital pentru economia națională. Banii investiți de cetățeni pot fi canalizați către companiile românești listate la bursă, care au nevoie de finanțare pentru extindere, angajări și creșterea salariilor. O economie prosperă se bazează pe cetățeni care dețin proprietate, au economii și cred în viitor, a concluzionat el.
Legislația a fost descrisă de Burduja ca fiind „liberală în sensul cel mai pur”, deoarece conferă libertate individului și recompensează efortul său financiar. Deputatul a apreciat sprijinul transpartinic primit de proiect, mulțumindu-i colegilor care l-au votat, cu menționarea explicită a Gabrielei Horga, Cristinei Prună și Claudiu Năsui, cu care a colaborat la elaborarea textului. Adoptarea acestui act demonstrează că în Parlamentul României este posibilă o colaborare eficientă, semnalată de votarea pozitivă a parlamentarilor din toate formațiunile politice.