Cursul leu-euro a urcat la 5,34 lei înaintea deciziei privind ratingul de țară

Ce spun estimările tehnice ale agenției?

Decizia luată de agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P) de a păstra statutul credit al României la nivelul „BBB-”, deși cu o perspectivă negativă, a avut un impact direct asupra pieței valutare, determinând o creștere a cursului de schimb leu-euro până la valoarea de 5,3447 lei pentru fiecare unitate monetară europeană. Această mișcare a pieței s-a materializat chiar înainte ca anunțul oficial să fie făcut public, într-un moment în care speculațiile privind o posibilă retrogradare a țării în categoria „junk” (nesigură pentru investitori) erau în plină desfășurare.

Păstrarea acestui nivel de rating, situat încă în zona considerată sigură pentru investiții, este atribuită, conform explicațiilor oferite de autoritățile financiare, progreselor concrete înregistrate în aplicarea programului de ajustare fiscală, factor care a contribuit semnificativ la diminuarea deficitului bugetar.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat decizia agenției, subliniind că reconfirmarea ratingului suveran la „BBB-” cu perspectivă negativă marchează închiderea unui ciclu important de evaluări care a debutat în luna iunie. Oficialul a menționat că, în ciuda unui mediu politic complex și a unei perioade îndelungate în care guvernarea s-a desfășurat în regim de interimat, România a reușit să își mențină poziția în categoria „investment grade”.

Deși a caracterizat rezultatul ca fiind unul important, Nazare a insistat că acesta nu este suficient pentru a considera situația rezolvată complet. Obiectivele prioritare pentru viitor includ respectarea țintelor de deficit pentru anul 2026 și elaborarea unui buget credibil pentru 2027. Succesul atingerii acestor scopuri va determina, în mare măsură, evaluările care vor fi emise în primii trei luni ai anului următor.

Dacă disciplina în execuția bugetară se menține în 2027 și se adoptă o atitudine prudentă privind perspectivele din 2028, se pot crea condițiile necesare pentru ca perspectiva de rating să revină la nivelul „stabil”.

Analiza detaliată a S&P evidențiază faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rulat conform planurilor stabilite pentru anul 2026. Agenția a identificat nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute în proporție covârșitoare de fonduri europene, ca principalul motor de susținere a activității economice în prezent.

Totuși, menținerea perspectivei negative a fost justificată prin identificarea unor riscuri mari legate de implementarea consolidării fiscale în intervalul 2027-2028, precum și prin posibilele efecte adverse ale instabilității politice persistente.

Contextul este marcat de persistența unui deficit de cont curent ridicat, de necesitatea unei finanțări externe substanțiale și de sensibilitatea accentuată a economiei românești la fluctuațiile din încrederea investitorilor și la condițiile de accesare a capitalului.

Potrivit estimărilor tehnice ale agenției, deficitul bugetar al României va scădea la 6,25% din produsul intern brut în anul 2026, reprezentând o reducere de aproape un punct și jumătate față de nivelul înregistrat în 2025. Această îmbunătățire este atribuită disciplinei stricte în gestionarea cheltuielilor publice și menținerii unui flux solid de venituri bugetare.

Decizia de a păstra ratingul în categoria recomandată pentru investiții s-a bazat, de asemenea, pe faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe traiectoria corectă pentru 2026.

Datele arată că fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au atins rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și de 95% pentru împrumuturi, indicând o implementare avansată a proiectelor.

Cu toate acestea, S&P a emis avertismente clare privind consecințele potențiale negative ale prelungirii blocajului politic și a reiterat importanța crucială a continuării procesului de consolidare fiscală. Perspectivea negativă reflectă riscurile identificate de agenție în implementarea programului de consolidare asumat de România în cadrul procedurii de deficit excesiv inițiată de Uniunea Europeană.

Există temerile că un blocaj politic prelungit sau adoptarea unor compromisuri politice suboptimale, la ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea preconizată a deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) până în anul 2029.

Agenția consideră că perioada imediat următoare este decisivă pentru desemnarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru intervalul 2027-2028. Formarea unei administrații susținute de o majoritate parlamentară solidă este esențială pentru a menține traiectoria de consolidare fiscală. În scenariul de bază, S&P presupune că România va reuși să formeze un astfel de guvern.

Ce factori ar putea revizui ratingul?

Presiunile financiare rămân intense, deoarece necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exerce o presiune asupra cheltuielilor cu dobânzile. Acestea sunt estimate să atingă nivelul de 3,3% din PIB în anul 2028.

Simultaneously, datoria publică netă este previzionată să urce peste pragul de 60,0% din PIB în 2027.

Profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, care este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și la 7% din PIB în 2027.

Acești factori structurali limitează capacitatea de manevră a autorităților în politica economică.

În ceea ce privește factorii care ar putea determina o revizuire a ratingului, S&P subliniază că perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale ar fi reduse semnificativ, oprind astfel deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Un astfel de scenariu favorabil ar fi susținut de un plan de politici publice credibil pe termen mediu, ideal bazat pe un consens politic larg, și de o reluare a creșterii economice.

Ministrul Alexandru Nazare a completat spunând că agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028.

Prioritatea absolută rămâne construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără a compromite premisele relansării economice.

Este necesar un consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral.

Ambiția nu trebuie să se oprească la simpla protecție a calificativului de investiții, ci trebuie create condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României.

Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, apărut în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. Există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile să nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.

Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica, de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.

Evaluările emise de agențiile internaționale de rating constituie un reper fundamental pentru modul în care investitorii percep economia națională și influențează direct condițiile în care statul, companiile private și instituțiile financiare pot accesa fonduri de pe piețele financiare globale. Menținerea calificativului României în categoria recomandată pentru investiții asigură păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate.

Reconfirmarea de astăzi arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții avantajoase depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori, evitând astfel derapajele care ar putea duce la o pierdere a statutului de țară sigură pentru investitori.