Cum se comportă piața din România?
Creditarea bancară în zona euro va accelera în următorii doi ani, pe fondul relaxării presiunilor asupra cererii de credite.
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Prognoza EY European Bank Lending Forecast, bazată pe datele Autorității Bancare Europene și ale băncilor naționale din Germania, Franța, Spania și Italia, arată o creștere a volumului total al creditării cu 3,3% în 2026, după 2,6% în 2025.
Se așteaptă o ușoară încetinire la 3,2% în 2027, urmată de o nouă accelerare la 3,7% în 2028.
Piața creditării din România continuă să se extindă, susținută de reziliența cererii populației și de lichiditatea solidă a sectorului bancar.
Ce spune contextul regional?
Cu toate acestea, cele mai recente date indică diferențe tot mai pronunțate la nivelul tuturor produselor și valutelor, a transmis Răzvan Pîrnac, partener, Financial Services Risk Management, EY România.
Această diversificare reflectă o maturizare a pieței, unde consumatorii și companiile aleg produse financiare mai potrivite pentru nevoile lor specifice, în loc de a se baza exclusiv pe credite ipotecare standard.
Expunerile din credite în România au ajuns la circa 752 mld. lei în septembrie 2026, în creștere cu 10,4% față de aceeași perioadă din 2025.
Această dinamică de creștere a creditării în România se înscrie într-un context regional mai larg, unde băncile din zona euro beneficiază de un mediu macroeconomic mai favorabil, marcat de o stabilizare a ratelor de dobândă și de o recuperare treptată a activității economice. În timp ce Germania și Franța înregistrează o cerere moderată pentru credite ipotecare, piața românească se distinge printr-o cerere mai dinamică pentru credite la consum și pentru finanțări corporative.
Analiza EY subliniază că această discrepanță subliniază importanța adaptării strategice a băncilor la specificitățile fiecărei piețe naționale, în loc de a aplica o abordare unică pentru toată zona euro.

