BNR trebuie să limiteze drastic gradul de îndatorare pentru creditele de la IFN-uri

Iluzia unei facilități ieftine este creată de structura plăților!

Reglementările emise de Banca Națională a României (BNR) ar trebui revizuite și înăsprite semnificativ, cu scopul de a controla mai strict nivelul maxim de datorie acceptabil pentru cetățenii care contractează finanțări de la instituțiile financiare nebancare (IFN). Această necesitate a devenit evidentă în urma analizei numeroaselor sesizări primite de la utilizatorii care au accesat credite online prin intermediul entităților sub supravegherea autorității monetare, similare cu modul în care sunt monitorizate băncile comerciale.

Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporațieiBNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multipleRyft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUA

Focul atenției se concentrează asupra unei categorii specifice de produse financiare, respectiv împrumuturile de tip revolving, care funcționează pe principii identice cu cele ale cardurilor de credit sau ale descoperirilor de cont (overdraft). În ultima perioadă, aproximativ în ultimele două până la trei ani, majoritatea operatorilor din sectorul IFN au început să ofere predominant astfel de facilități, denumite generic „linii de credit”.

Motivația din spatele acestei schimbări de strategie pare a fi dorința de a prezenta aceste produse ca fiind accesibile și ușor de gestionat din punct de vedere al cash-flow-ului.

Iluzia unei facilități ieftine este creată de structura plăților, unde contribuția lunară, cunoscută sub denumirea de sumă minimă de plată, reprezintă doar o fracțiune din total, situându-se între 10% și 15% din valoarea inițială a împrumutului. Totuși, în spatele acestei aparente simplitate se ascunde o realitate costisitoare: dobânzile aplicate acestor credite online sunt extrem de ridicate. Tasa zilnică atinge 1%, ceea ce se traduce într-o rată anuală nominală de 365%. În consecință, Dobânda Anuală Efectivă (DAE) depășește pragul de 2.000% pe an, fiind de o sută de ori superioară dobânzilor practicate la creditele bancare standard.

Pentru a ilustra concret aceste mecanisme, putem examina două cazuri reprezentative. Primul exemplu vizează linia de credit oferită de Viva Credit. Pentru o facilitate de 1.660 de lei, rata dobânzii fixe este fixată la 1,00% pe zi, echivalentul anual fiind de 365%, iar DAE urcă la 2.321%.

Costul total al acestei finanțări se ridică la 1.660 de lei, iar suma totală pe care clientul o va achita la final este de 3.320 de lei, adică exact dublul sumei inițiale împrumutate.

Facilitatea este valabilă timp de cinci ani, interval în care banii rambursați (după deducerea dobânzii și a sumei minime de plată) pot fi reutilizați.

Al doilea exemplu se referă la o linie de credit ACredit, un produs online al unui IFN.

Calcularea gradului de îndatorare, indicator esențial!

În acest scenariu, o facilitate de 2.800 de lei are o valoare totală plătibilă de 5.600 de lei, respectând tot regulile plafonării, adică dublul sumei împrumutate.

Deși dobânda nominală este mai mică, situându-se la 237%, diferența este compensată prin comisioane mai mari. Aceste exemple confirmă faptul că, conform legislației actuale privind plafonarea dobânzilor la creditele IFN, costul total al unui împrumut nu poate depăși dublul sumei avansate.

Calcularea gradului de îndatorare, indicator care măsoară ponderea ratelor lunare din venitul net lunar, a fost reglementată prin Regulamentul BNR nr. 6/2018, stabilind un plafon maxim de 40%. Articolul 13 din acest regulament specifică că gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligațiilor lunare totale de plată, rezultate din credite sau alte finanțări rambursabile, în veniturile nete lunare luate în considerare, adică veniturile din care s-au dedus obligațiile fiscale.

În cazul creditelor convenționale, precum cele pentru nevoi personale sau ipotecare, calculul este simplu, bazându-se pe suma ratelor lunare fixe. Complexitatea intervine însă la liniile de credit de tip overdraft, care nu prevăd rambursarea prin rate fixe, ci prin plata unei sume minime, mai scăzută decât rata lunară echivalentă.

Pentru a gestiona această particularitate, BNR a stipulat că, în calculul gradului de îndatorare, se ia în considerare o sumă minimă de plată de cel puțin 3% din valoarea plafonului creditului.

Textul legal menționează explicit că, pentru facilitățile de tip revolving, suma luată în considerare de împrumutător nu poate fi mai mică de 3% din plafonul facilității de creditare acordate, stabilindu-se de către împrumutător în reglementările proprii.

Cu toate acestea, având în vedere dobânzile exorbitante asociate acestor linii de credit și tendința unor clienți de a contracta multiple facilități de acest tip, se impune o revizuire critică a regulamentului BNR. Normele actuale par insuficiente pentru a preveni supraîndatorarea în contextul actual.

În plus, fenomenul este amplificat de modul în care funcționează Biroul de Credit, mai precis de întârzierile în actualizarea datelor privind creditele raportate de IFN-uri, aspect semnalat frecvent de către utilizatori.

Aceste deficiențe procedurale favorizează acumularea pasivelor, făcând necesară o intervenție fermă a autorității de reglementare pentru a echilibra riscurile asumate de populație.