Mergi la conținut

Băncile vor verifica datele ANAF ale clienților prin platforma SPV

Băncile vor verifica datele ANAF ale clienților prin platforma SPV

De ce instituțiile de credit pot accesa datele fiscale ale contribuabililor?

Sistemul de verificare a datelor fiscale pentru creditare printr-o platformă digitală centralizată se află în stadiul de finalizare, urmând ca noile reguli să fie consolidate printr-un proiect de ordin care va suprima actul normativ ANAF din februarie 2022. Această inițiativă vizează reglementarea accesului persoanelor juridice de drept privat (PJDP) la informațiile sensibile ale contribuabililor, cu accent pe securizarea procesului și limitarea abuzurilor.

În pofida faptului că pentru companii utilizarea Spațiului Privat Virtual (SPV) va deveni obligatorie, cetățenii care nu dețin un astfel de cont vor păstra opțiunea de a-și exprima acordul scris în format tradițional, similar cu procedura existentă până în prezent.

Autoritățile subliniază că integrarea consimțământului direct în SPV este concepută ca o strategie preventivă, menită să intensifice siguranța tranzacțiilor și să reducă incidența fraudelor bancare, fenomen frecvent întâlnit când identitatea unei persoane sau a unei firme este folosită în mod fals pentru obținerea creditelor.

Pentru a intra în vigoare, noul cadru legal necesită aprobarea formală și publicarea în Monitorul Oficial al României. O noutate semnificativă constă în extinderea listei de documente pe care băncile le pot solicita de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. La cererea instituțiilor de credit, canalizată prin Asociația Română a Băncilor (ARB), vor fi incluse în pachetul de informații accesibile anumite rapoarte fiscale specifice, transmise în prezent prin declarații dedicate: D100, care detaliază obligațiile de plată către bugetul de stat; D101, privind impozitul pe profit; și D300, care reprezintă decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Aceste documente sunt considerate esențiale pentru o analiză riguroasă a capacității de rambursare a împrumuturilor.

Proiectul impune, de asemenea, o serie de obligații tehnice și administrative pentru entitățile juridice care solicită aceste date. Este necesară realizarea unor audituri IT, atât înainte de implementare (ex-ante), cât și ulterior (ex-post).

Reglementările stabilesc, de asemenea, procedurile de înregistrare sau revocare a administratorilor platformei de schimb de informații dintre ANAF și PJDP, precum și mecanismele de reînnoire a certificatelor digitale folosite de acești administratori.

Un alt aspect critic este definirea modului în care băncile își pot identifica la distanță clienții existenți sau potențiali, garantând conformitatea cu standardele de securitate cibernetică.

Contextul justifică această măsură prin faptul că instituțiile de credit, calificate drept PJDP conform OUG nr. 99/2006, au o obligație legală strictă de a evalua solvabilitatea debitorilor și de a preveni fraudarea sistemului bancar. Pentru a onora această datorie, se recunoaște necesitatea accesării declarațiilor fiscale D100, D101 și D300, exclusiv în scopul gestionării riscului de credit și a combaterii fraudelor.

Noul ordin clarifică fluxul de date între SPV, Centrul Național de Informatică Fiscală (CNIF) și ANAF, punând accent pe validarea automată a acordurilor și pe trasabilitatea lor, aspecte care minimizează riscurile de securitate.

În practica actuală, pentru cetățeni, transmiterea acordului prin intermediul băncii prezintă vulnerabilități clare: există riscul ca acordurile semnate să fie utilizate fraudulos, apar costuri suplimentare de procesare și arhivare a documentelor, iar posibilitatea unei divulgări accidentare a datelor rămâne o amenințare constantă. Prin contrast, exprimarea consimțământului exclusiv în SPV permite identificarea utilizatorilor prin mecanisme electronice conforme legislației privind semnătura electronică, marca temporală și serviciile de încredere. Astfel se elimină intermedierea bancai în transmiterea acordului.

Impunerea obligației ca toate PJDP să asigure granularitatea acordului, adică separarea scopurilor de prelucrare și obținerea consimțământului distinct pentru fiecare scop, este considerată soluția optimă pentru a respecta condițiile de validitate ale consimțământului.

Dacă procedura nu permite acordarea unui consimțământ separat pentru diferite operațiuni sau scopuri, cerința unui consimțământ liber exprimat este compromisă, iar granularitatea devine o condiție esențială când datele personale sunt prelucrate pentru multiple finalități.

Cum protejează noua platformă digitală datele fiscale ale contribuabililor?

Proiectul pregătit de ANAF detaliază categoriile de informații care pot fi transmise către PJDP solicitante, pe baza unui protocol de colaborare.

Acestea includ date despre natura, sursa și mărimea veniturilor pentru persoanele fizice, acoperind ultima perioadă de trei ani fiscali, inclusiv intervalul dintre ultimul an încheiat și data cererii.

Pentru persoanele juridice, se vor oferi informații din situațiile financiare pentru aceeași perioadă de trei ani.

De asemenea, se include certificatul de atestare fiscală pentru companii și informații privind existența unui cont curent deschis la altă instituție de credit din România, la momentul solicitării, pentru băncile care oferă servicii conform Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor și accesul la conturi.

Într-un context marcat de digitalizare și de necesitatea prevenirii instabilității financiare, băncile pot solicita încheierea unui protocol cu ANAF care să permită, doar pentru persoanele juridice și pe baza consimțământului reprezentantului legal (denumit generic „acord pentru IC”), accesul la declarațiile D100, D101 și D300 din ultimele 12 luni. Acest mecanism este destinat evaluării riscului de credit și detectării fraudelor.

Pentru firme, consimțământul de a furniza informații din categoria secretului fiscal se exprimă exclusiv electronic, prin SPV. Acordul pentru IC are un format standardizat și este disponibil direct în platformă.

Valabilitatea consimțământului exprimat de reprezentantul legal este de cinci zile lucrătoare de la data completării.

Banca transmite cererea prin platforma „Schimb de informații ANAF-PJDP”, iar ANAF, prin CNIF, verifică automat valabilitatea, corelarea CIF/CUI din cerere cu cel din acord și completarea tuturor câmpurilor obligatorii.

Dacă totul este conform, declarațiile fiscale sunt transmise către banca solicitantă.

Pentru persoanele fizice care dețin un cont activ în SPV, consimțământul pentru accesul băncii la datele privind veniturile se dă tot exclusiv electronic. Acordul este standardizat, valabil cinci zile lucrătoare de la semnare.

Banca trimite solicitarea prin platforma dedicată, iar ANAF verifică automat valabilitatea, corelarea CNP și completarea câmpurilor. În caz afirmativ, informațiile sunt transmise către banca solicitantă.

Pentru cetățenii fără cont SPV activ, consimțământul se poate exprima folosind modelele de acord prevăzute.

Banca solicită semnarea unui acord expres și neechivoc, fie olograf, fie electronic, sau acceptarea sa în aplicațiile informatice. Acesta trebuie să conțină datele de identificare și mențiunea explicită a valabilității. În cazul semnăturii electronice simple sau al acceptării expres, acordul se generează în format PDF, semnătura incluzând numele și prenumele în clar ale persoanei.

Alte articole:

Sursă: profit

Conținut scris de redacția noastră finante-clare.ro / Vlad Enescu și asistat AI.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.