Băncile din România au marji ipotecare mici, chiar și cu riscul suveran cel mai mare

Marja netă în 2025: stabilă la niveluri scăzute?

Sistemul bancar din România operează cu marje de profit mai reduse decât cele din Ungaria sau Polonia, deși se confruntă cu cel mai ridicat nivel de risc suveran din zona noastră geografică. Această situație paradoxală a fost detaliată recent într-o analiză elaborată de FinBan, realizată în cadrul unei investigații desfășurate de Consiliul Concurenței privind piața ROBOR.

Studiul evidențiază că, în perioada cuprinsă între august 2016 și iulie 2026, diferența medie dintre dobânzile aplicate la creditele ipotecare noi și cele percepute pentru depozitele noi a fost de 2,52 puncte procentuale în țara noastră.

La comparație cu vecinii, această valoare se situează sub media din Ungaria (2,56 pp) și sub cea din Polonia (3,18 pp), dar este semnificativ superioară celei din Cehia (1,24 pp).

Începând cu luna februarie 2025, marja netă a instituțiilor financiare românești, definită ca distanța dintre rata dobânzii la împrumuturile ipotecare și cea la depozitele noi, s-a stabilizat la 1,31 puncte procentuale. În același interval, țările din regiune au raportat valori diferite: Cehia a înregistrat 1,87 pp, Ungaria 3,13 pp, iar Polonia a atins 3,27 pp. Aceste date sugerează că, deși România suportă un cost al banilor mai mare, instituțiile sale nu transferă integral acest cost în marja finală.

Competiția agresivă: explicația cheie?

Explicația principală pentru acest fenomen rezidă în intensitatea competiției din piață. Potrivit analizei FinBan, acolo unde riscul suveran este mai pronunțat, iar marja practică este mai mică, factorul decisiv devine lupta pentru clienți. Banca românească își dispută activ portofoliul de debitori și de creditori atât pe segmentul creditării, cât și pe cel al atragerii fondurilor. Un aspect remarcabil este faptul că, la categoria creditelor de consum, băncile au preluat o proporție considerabilă din riscul de fluctuație a dobânzilor.

Autoritatea de concurență a concluzionat că piața bancară destinată persoanelor fizice este marcată de o rivalitate acerbă, un element care generează un efect benefic direct asupra consumatorilor finali.

Totuși, marjele mai strâmte nu echivalează automat cu dobânzi finale mai mici pentru împrumuturi. Datele centralizate de Banca Centrală Europeană, prelucrate de Profit. ro, indică o realitate complexă. La finalul lunii iulie, dobânda anuală efectivă medie (DAE) pentru împrumuturile ipotecare noi denominate în monedă națională se situa la 6,37% în România. Acest nivel era ușor superior celui din Polonia (6,28%) și mult peste cel din Cehia (5,21%), dar inferior valorii din Ungaria (7,54%).

Dobânzile efective: România sub Ungaria, peste Cehia?

O tendință de scădere bruscă a DAE pentru creditele ipotecare în lei a fost semnalată începând cu luna mai, o evoluție menționată anterior de publicația Profit. ro.

Pentru context, în luna aprilie, indicatorul se afla la 7,62% în România, în timp ce în Polonia era de 6,18%, în Cehia de 4,72% și în Ungaria de 7,89%.

FinBan subliniază un alt factor structural: rata de referință a BNR, care influențează major costul finanțării interbancare, a rămas, pe parcursul ultimului deceniu, peste pragurile similare din Polonia și Cehia. În prezent, România deține cea mai ridicată rată cheie dintre cele patru state analizate.

Rata BNR: un factor structural neuitat?

Analistul notează că, în mod teoretic, o combinație de cost al fondurilor și risc de țară mai mari ar trebui să justifice marje de profit mai ample.

Până în anul 2021, această logică s-a materializat, deoarece marja din România depășea constant pe cea din Polonia.

Însă, din 2022, deși presiunea exercitată de dobânda-cheie și de riscul suveran s-a menținut la cote ridicate, marja românească a coborât sub nivelul polonez în fiecare lună, demonstrând o reziliență a competiției locale.

Evoluția ratelor dobânzii a suferat modificări notabile în ultimii doi ani. Intervalul dintre februarie 2024 și iulie 2026 a adus o reducere a dobânzii la creditele noi de consum în lei, de la 12,76% la 10,59%.

Evoluția ratelor: scădere la credite, oscilare la depozite?

Simultan, dobânda aplicată depozitelor noi la termen a înregistrat o scădere de la 5,53% la 5,03%.

Pe parcursul anului 2025, mai exact între aprilie și decembrie, s-a observat o mișcare ascendentă a dobânzii la depozitele noi la termen în lei, care a crescut de la 4,95% la 5,41%.

În paralel, rata aplicată creditelor ipotecare noi în lei a urcat de la 7,44% la 7,68% în aceeași perioadă.

Structura portofoliilor de credit a suferit, de asemenea, transformări importante.

Schimbări în portofoliu: fixă devine norma?

Datele arată că, în prezent, 9 din 10 credite noi acordate pentru consum sunt contractate cu rată fixă pe toată durata relației, o proporție în creștere față de aproximativ 7 din 10 cazuri la începutul anului 2024.

În segmentul imobiliar, ponderea creditelor noi pentru locuințe cu dobândă variabilă a cunoscut o retragere semnificativă, scăzând de la 68% la doar 32%.

Aceste schimbări reflectă o adaptare a pieței la incertitudinea macroeconomică și o preferință tot mai mare a clienților pentru stabilitatea costurilor, chiar dacă aceasta implică acceptarea unor marje de profit mai mici pentru bănci.