Va colapsa sistemul de pensii?
România se confruntă cu o problemă serioasă în ceea ce privește sistemul de pensii.
Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?
Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușește
Fond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din România
Banca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023Un studiu recent realizat de Universitatea Babeș-Bolyai arată că, după 2030, ne așteaptă o creștere semnificativă a numărului de pensionari – aproximativ două milioane de oameni vor intra în sistemul public.
Această avalanșă demografică va pune o presiune enormă pe bugetul de stat și ar putea pune în pericol nivelul pensiilor pe termen lung.
Dezechilibru demografic și impact bugetar
Principala cauză a acestei situații este îmbătrânirea populației și scăderea numărului de persoane active.
În prezent, avem aproximativ cinci milioane de pensionari și doar 7,7 milioane de angajați. Raportul este deja tensionat, iar proiecțiile indică o agravare a situației.
Emigrația și scăderea natalității contribuie la diminuarea forței de muncă, ceea ce înseamnă mai puțini oameni care contribuie la fondul de pensii și mai mulți care beneficiază de el.
Guvernul a încercat să reformeze sistemul de pensii în ultimii ani. În septembrie 2023, s-au modificat regulile pentru regimurile speciale de pensii, iar în noiembrie a intrat în vigoare o reformă mai amplă, aliniată la cerințele PNRR și la recomandările Comisiei Europene.
Această reformă prevede recalcularea pensiilor pe baza unui sistem de puncte, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și o legătură directă cu speranța de viață.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste măsuri ar putea fi
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste măsuri ar putea fi insuficiente. România se confruntă cu o combinație dificilă de factori: îmbătrânirea rapidă a populației, emigrația masivă a forței de muncă, o proporție mare de muncă la negru și presiuni bugetare în creștere.
Toți acești factori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii.
Presiuni bugetare și migrația forței de muncă
Impactul creșterii numărului de pensionari se resimte deja la nivel bugetar.
În 2022, deficitul sistemului de pensii a ajuns la aproximativ 2,5% din PIB, iar estimările indică o depășire a pragului de 5% în următorii ani. Unul dintre factorii majori care contribuie la această situație este migrația forței de muncă. Aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate, ceea ce reduce semnificativ baza de contribuții.
În plus, generațiile numeroase născute la sfârșitul anilor ’60 încep să iasă la pensie, ceea ce va amplifica și mai mult dezechilibrul. Estimările arată că, până în 2070, numărul angajaților ar putea scădea la 5,6 milioane (conform Eurostat) sau chiar la 4,2 milioane (conform Institutului Național de Statistică).
Această evoluție accentuează presiunea asupra unui sistem deja fragil.
În 2022, contribuțiile la fondul public de pensii au reprezentat 6% din PIB, urmând să se stabilizeze în jurul valorii de 5,2% din PIB în perioada 2040-2070. Aceasta înseamnă că, în viitor, va fi din ce în ce mai dificil să finanțăm pensiile din contribuțiile celor care lucrează.
Este nevoie de o abordare complexă și de măsuri suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului și pentru a garanta un nivel decent de trai pentru pensionari.
