Europa se prăbușește din nou?
Economia mondială se află pe muchie de cuțit, confruntându-se cu o problemă veche, dar din ce în ce mai periculoasă: legătura strânsă dintre bănci și datoriile guvernamentale. În ultimii ani, atât băncile europene, cât și cele americane și-au mărit semnificativ investițiile în obligațiuni guvernamentale, reaprindând temerile legate de stabilitatea financiară.
Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?
Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușește
Fond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din România
Banca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023Nu este întâmplător că Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan, a lansat recent un avertisment: creșterea explozivă a datoriei publice ar putea declanșa o criză a obligațiunilor dacă autoritățile nu acționează rapid.
Pentru băncile de pe Wall Street, precum JPMorgan, Bank of America, Citigroup și Goldman Sachs, situația este diferită de cea din zona euro. Băncile americane dețin între 1,5 și 2 trilioane de dolari în obligațiuni guvernamentale, în timp ce în zona euro suma este aproape de 3 trilioane de euro.
Deși Statele Unite au o piață a datoriei guvernamentale uriașă, depășind 30 de trilioane de dolari, băncile dețin o cotă proporțional mai mică. O parte semnificativă a obligațiunilor este deținută de Rezerva Federală, de băncile centrale străine și de fondurile pieței monetare.
Obligațiunile guvernamentale ne duc la dezastru?
În zona euro, băncile sunt puternic legate de guvernele lor – o relație descrisă adesea ca o „buclă a apocalipsei”. Dacă ratingul de credit al unei țări scade, valoarea obligațiunilor sale se diminuează, provocând pierderi băncilor. Acestea, la rândul lor, ar putea avea nevoie de ajutor guvernamental, exercitând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Cu un an înainte de criza financiară din 2008, băncile din zona euro dețineau aproape 1 trilion de euro în datorie publică. Această sumă a crescut dramatic între 2012 și 2015, în timpul crizei datoriilor, deoarece Banca Centrală Europeană a injectat lichidități, stimulând cererea de obligațiuni guvernamentale. Astfel, expunerea netă a băncilor la datoria publică a ajuns la peste 2 trilioane de euro. În 2020, guvernele din zona euro au emis datorii record pentru a finanța măsurile de stimulare economică. Astăzi, datoria publică netă este estimată la aproape 3 trilioane de euro, o creștere de aproximativ 200%.
Între iunie 2022 și iunie 2025, băncile din Franța, Germania și Spania au reprezentat aproximativ 60% din creșterea de aproape 700 de miliarde de euro a deținerilor de obligațiuni guvernamentale – cel mai mare nivel înregistrat de la începutul pandemiei. Această tendință este parțial legată de programul de reducere cantitativă al BCE, care determină băncile să înlocuiască excesul de lichiditate cu active lichide de înaltă calitate, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, conform Reuters.
În același timp, cresc îngrijorările legate de stabilitatea fiscală a unor țări din zona euro. O eventuală pierdere a încrederii ar putea limita creditarea bancară și perturba lichiditatea pieței, avertizează un membru al Bundesbank, amintindu-ne cât de rapid pot crește primele de risc.
Băncile europene și-au mărit deținerile de obligațiuni guvernamentale cu 14% în ultimul an, o evoluție care ar putea amplifica riscurile în cazul unor presiuni fiscale. Această interconectare creează un cerc vicios în care problemele financiare ale unui stat pot afecta rapid sănătatea băncilor și viceversa, punând în pericol stabilitatea întregului sistem.
