O povară greu de dus: unde se duc banii europenilor pe locuință?
Milioane de cetățeni ai Uniunii Europene simt o presiune financiară uriașă, după ce cheltuielile pentru casă au trecut de pragul critic de 40% din venitul disponibil. Situația, descrisă de Euronews drept o criză locativă fără precedent, vine pe fondul unei scumpiri explozive a imobiliarelor cu 69% între 2015 și al doilea trimestru din 2026. În unele state, costurile chiar s-au dublat în această perioadă. Lovitura e cu atât mai grea cu cât facturile la energie și chiriile continuă să crească.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiCând vine vorba despre indicatorul de „supraîncărcare a costurilor” — adică atunci când dai peste 40% din bani pe casă —, Grecia conduce detașat în Europa. În 2025, 26,4% dintre greci trăiau în gospodării care treceau de acest prag, adică de trei ori peste media UE de 7,7%. Pe locul doi e Danemarca (14,7%), urmată de Germania (11,2%) și Suedia (10,8%). În afara UE, Elveția (15,3%) și Norvegia (13,5%) simt și ele din plin aceeași povară.
Grecia, campionul continental al poverii imobiliare!
Cercetătoarea Rikke Skovgaard Nielsen, de la Universitatea din Aalborg, atrage însă atenția că realitățile sunt diferite. Având în vedere economiile și sistemele sociale diverse, cauzele și efectele din Grecia, Elveția sau Danemarca nu sunt deloc aceandele.
Potrivit Eurostat, la cheltuielile pentru locuință se pune tot ce înseamnă plată lunară: chirie sau rată la bancă, utilități (apă, curent, gaz, căldură), întreținere, reparații și impozite. Venitul disponibil rămâne, în schimb, doar ce-ți pormenește în buzunar după plata taxelor și a contribuțiilor sociale.
Ce intră, de fapt, în calculul cheltuielilor pentru casă?
În timp ce Grecia duce cea mai grea povară, țări din estul blocului comunitar precum Cipru, Croația, Slovenia sau Slovacia stau cel mai bine. În Cipru, doar 2,4% dintre familii dau peste 40% din venit pe casă, un record pozitiv la nivel european. La polul opus, deși Germania are un procent mai mic, adună cel mai mare număr de oameni afectați din UE: circa 9,4 milioane. Urmează Turcia (8,6 milioane), Franța (4,4 milioane), Spania (3,5 milioane) și Italia (2,9 milioane). Deși e o țară mai mică, Grecia are totuși 2,7 milioane de oameni prinși în această capcană.
Cine sunt cei mai vulnerabili în fața crizei?
Cei mai expuși sunt, evident, oamenii amenințați de sărăcie. La nivelul UE, 29,1% dintre aceștia dau peste 40% din venit pe locuință. În Grecia, proporția e șocantă: 82,6%. Asta înseamnă că peste patru din cinci oameni săraci din țară se zbat să-și achite casa. Danemarca (59,8%) și Elveția (56,1%) completează acest podium al vulnerabilității.
Dr. Marietta Haffner, de la Universitatea Tehnică din Delft, explică mecanismul: când chiriile, prețurile locuințelor, energia, dobânzile și inflația o iau razna mai repede decât salariile, ponderea casei în buget scapă de sub control. Ea avertizează că scumpirea energiei va menține presiunea și anul viitor. Experții o spun clar: creșterea lentă a veniturilor, pusă față în față cu prețurile scăpate de sub control, alimentează această criză.
Cum diferă viața de la un stat la altul?
La rândul său, Dr. Hannah Widmer de la ETH Zürich remarcă faptul că chiriașii de pe piața liberă duc de obicei cea mai grea povară. Totuși, e greu să compari mere cu pere: a da mulți bani pe o locuință în Elveția înseamnă altceva decât în Grecia, mai ales când pui în ecuație sistemul social și calitatea imobilelor.
Pe măsură ce locuințele și energia se scumpesc, milioane de europeni riscă să alunece și mai adânc în nesiguranță financiară. Pentru liderii Uniunii Europene, găsirea unor soluții reale la această criză locativă a devenit o urgență absolută.
