Ce înseamnă confortul financiar?
Majoritatea românilor trăiesc într-o tensiune constantă între venituri și cheltuieli, cu o marjă de manevră financiară extrem de subțire.
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Conform unui studiu extins, aproximativ 59% dintre cetățeni declară că salariile și alte surse de venit acoperă obligațiile lunare, dar suma rămasă este neglijabilă, permițându-le doar supraviețuirea până la următorul ciclu salarial.
Această realitate a fost surprinsă printr-o cercetare online efectuată pe platforma iVOX, la inițiativa tbi bank, care a adunat răspunsurile a 1.223 de utilizatori de internet din toată țara.
Pentru mulți participanți, confortul economic nu este abstract, ci se traduce în indicatori concreți. Mai mult de 18% dintre intervievați susțin că și-ar dori o rezervă de lichidități la finalul fiecărei luni pentru a se simți în siguranță. O altă grupă semnificativă, peste 15% din total, consideră esențială existența unui fond dedicat situațiilor de urgență. Apoi, aproape 13% identifică capătul de lună ca fiind liniștit doar dacă toate facturile curente pot fi achitate fără eforturi suplimentare sau creditări.
Gergana Staykova, lider de piață pentru tbi bank în România, a subliniat importanța practică în această ecuație financiară personală. Ea a explicat că pentru mulți clienți, liniștea minții pornește de la abilitatea de a plăti utilitățile la zi, de a acumula economii mici și de a-și construi planuri pe termen mediu cu mai multă încredere.
Rolul băncii, conform acesteia, este de a oferi transparență totală în ceea ce privește costurile finanțărilor, asigurând că ratele implicate se potrivesc realității bugetare a fiecărei persoane, facilitând astfel decizii raționale.
Ce greutăți apasă pe cont?
Presiunea exercitată asupra conturilor personale este dominată de anumite categorii de cheltuieli. Peste 25% dintre respondenți semnalează că facturile aferente serviciilor publice și utilităților reprezintă cea mai grea povară financiară.
Următoarele pe listă, menționate de peste 20% din eșantion, sunt alimentele și bunurile de strictă necesitate. Transportul și costul combustibilului completează topul presiunilor majore, fiind indicate de mai mult de 9% dintre participanți.
În fața acestei crize a costurilor, strategiile de adaptare implică tăieturi rapide în sectoarele neesențiale.
Activitățile recreative și cumpărăturile personale sunt primii tărâți sacrificați. Concret, peste 22% au diminuat bugetul destinat ieșirilor în public și petrecerii timpului liber. Aproape 19,5% au redus fondurile alocate vacanțelor și deplasărilor, iar o proporție similară, aproape 19%, a limitat cheltuielile pentru haine, încălțăminte și obiecte personale.
Creșterea generalizată a prețurilor rămâne obstacolul principal pentru echilibrul bugetar, conform a aproape 29% dintre români. Aproximativ 21% identifică cheltuielile imprevizibile, care au un impact major pe cont, ca pe un alt factor destabilizant. În timp ce 16,6% se plâng de venituri care stagnează sau oscilează, în condițiile în care prețurile continuă să crească, creând o disonanță clară între câștiguri și costuri.
Sensibilitatea la șocuri financiare este evidentă și în ceea ce privește rezervele de urgență. Capacitatea de a absorbi o lovitură neprevăzută rămâne o sursă majoră de anxietate.
Cum se poate ieși din impas?
Unul din patru intervievați afirmă că stresul maxim apare atunci când o urgență majoră solicită resurse pe care nu le deține.
Aproape 18% temeau-se de pierderea angajamentului profesional sau de scăderea veniturilor, iar 15% se confruntă cu frica de a nu mai putea plăti cheltuielile zilnice de bază.
Starea generală a sănătății financiare a casnicilor pare să fi deteriorat. Aproape 39% își descriu poziția ca fiind stabilă, dar inferioară nivelului din anul precedent. Peste 22% consideră că situația lor este instabilă sau extrem de fragilă. Când li s-a cerut să identifice soluția ideală pentru îmbunătățirea bunăstării, peste 34% au indicat necesitatea unui salariu mai mare. Peste 26% ar prefera o scădere a costului vieții, iar mai mult de 10% solicită o stabilitate sporită în planul carierei profesionale.
Contextul demografic și profesional al acestor date este important de menționat.
Cercetarea a fost desfășurată online, prin intermediul platformei iVOX, în luna iulie a anului 2026. Eșantionul prezintă o dominanță masculină, cu peste 53% bărbați. Din punct de vedere al ocupației, 68% dintre respondenți activează în sectorul privat.
Deși presiunea bugetară este mare, peste 31% dintre aceștia beneficiază de un venit lunar net care depășește pragul de 6.000 de lei, ilustrând faptul că chiar și sume considerabile pot fi insuficiente în fața inflației actuale.
