Mergi la conținut

60% dintre români cheltuie tot bugetul lunar: rămân cu aproape nimic

60% dintre români cheltuie tot bugetul lunar: rămân cu aproape nimic

Ce înseamnă confortul financiar?

Majoritatea românilor trăiesc într-o tensiune constantă între venituri și cheltuieli, cu o marjă de manevră financiară extrem de subțire.

Conform unui studiu extins, aproximativ 59% dintre cetățeni declară că salariile și alte surse de venit acoperă obligațiile lunare, dar suma rămasă este neglijabilă, permițându-le doar supraviețuirea până la următorul ciclu salarial.

Această realitate a fost surprinsă printr-o cercetare online efectuată pe platforma iVOX, la inițiativa tbi bank, care a adunat răspunsurile a 1.223 de utilizatori de internet din toată țara.

Pentru mulți participanți, confortul economic nu este abstract, ci se traduce în indicatori concreți. Mai mult de 18% dintre intervievați susțin că și-ar dori o rezervă de lichidități la finalul fiecărei luni pentru a se simți în siguranță. O altă grupă semnificativă, peste 15% din total, consideră esențială existența unui fond dedicat situațiilor de urgență. Apoi, aproape 13% identifică capătul de lună ca fiind liniștit doar dacă toate facturile curente pot fi achitate fără eforturi suplimentare sau creditări.

Gergana Staykova, lider de piață pentru tbi bank în România, a subliniat importanța practică în această ecuație financiară personală. Ea a explicat că pentru mulți clienți, liniștea minții pornește de la abilitatea de a plăti utilitățile la zi, de a acumula economii mici și de a-și construi planuri pe termen mediu cu mai multă încredere.

Rolul băncii, conform acesteia, este de a oferi transparență totală în ceea ce privește costurile finanțărilor, asigurând că ratele implicate se potrivesc realității bugetare a fiecărei persoane, facilitând astfel decizii raționale.

Ce greutăți apasă pe cont?

Presiunea exercitată asupra conturilor personale este dominată de anumite categorii de cheltuieli. Peste 25% dintre respondenți semnalează că facturile aferente serviciilor publice și utilităților reprezintă cea mai grea povară financiară.

Următoarele pe listă, menționate de peste 20% din eșantion, sunt alimentele și bunurile de strictă necesitate. Transportul și costul combustibilului completează topul presiunilor majore, fiind indicate de mai mult de 9% dintre participanți.

În fața acestei crize a costurilor, strategiile de adaptare implică tăieturi rapide în sectoarele neesențiale.

Activitățile recreative și cumpărăturile personale sunt primii tărâți sacrificați. Concret, peste 22% au diminuat bugetul destinat ieșirilor în public și petrecerii timpului liber. Aproape 19,5% au redus fondurile alocate vacanțelor și deplasărilor, iar o proporție similară, aproape 19%, a limitat cheltuielile pentru haine, încălțăminte și obiecte personale.

Creșterea generalizată a prețurilor rămâne obstacolul principal pentru echilibrul bugetar, conform a aproape 29% dintre români. Aproximativ 21% identifică cheltuielile imprevizibile, care au un impact major pe cont, ca pe un alt factor destabilizant. În timp ce 16,6% se plâng de venituri care stagnează sau oscilează, în condițiile în care prețurile continuă să crească, creând o disonanță clară între câștiguri și costuri.

Sensibilitatea la șocuri financiare este evidentă și în ceea ce privește rezervele de urgență. Capacitatea de a absorbi o lovitură neprevăzută rămâne o sursă majoră de anxietate.

Cum se poate ieși din impas?

Unul din patru intervievați afirmă că stresul maxim apare atunci când o urgență majoră solicită resurse pe care nu le deține.

Aproape 18% temeau-se de pierderea angajamentului profesional sau de scăderea veniturilor, iar 15% se confruntă cu frica de a nu mai putea plăti cheltuielile zilnice de bază.

Starea generală a sănătății financiare a casnicilor pare să fi deteriorat. Aproape 39% își descriu poziția ca fiind stabilă, dar inferioară nivelului din anul precedent. Peste 22% consideră că situația lor este instabilă sau extrem de fragilă. Când li s-a cerut să identifice soluția ideală pentru îmbunătățirea bunăstării, peste 34% au indicat necesitatea unui salariu mai mare. Peste 26% ar prefera o scădere a costului vieții, iar mai mult de 10% solicită o stabilitate sporită în planul carierei profesionale.

Contextul demografic și profesional al acestor date este important de menționat.

Cercetarea a fost desfășurată online, prin intermediul platformei iVOX, în luna iulie a anului 2026. Eșantionul prezintă o dominanță masculină, cu peste 53% bărbați. Din punct de vedere al ocupației, 68% dintre respondenți activează în sectorul privat.

Deși presiunea bugetară este mare, peste 31% dintre aceștia beneficiază de un venit lunar net care depășește pragul de 6.000 de lei, ilustrând faptul că chiar și sume considerabile pot fi insuficiente în fața inflației actuale.

Alte articole:

Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficituluiAvertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului…Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainteGhidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte…Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026…CASS scutită până la 120.000 lei: ce schimbă proiectul la SenatCASS scutită până la 120.000 lei: ce schimbă proiectul la Senat…

Sursă: Revista Biz

Distribuie:

Lasă un comentariu

Fiecare comentariu este citit înainte de publicare. Va fi afișat imediat ce este aprobat. Maxim 2 comentarii pe oră.