De ce a căzut Guvernul condus de Ilie Bolojan?
Guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut marți, în urma adoptării moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR. Votul decisiv a venit din partea parlamentarilor prezenți în plenul Parlamentului.
Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?
Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușește
Fond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din România
Banca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023Moțiunea, intitulată „Stop planului Bolojan”, a fost aprobată cu 281 de voturi, înregistrând doar 4 abțineri. Semnată de 254 de parlamentari din totalul de 464, moțiunea a depășit pragul minim de 233 de voturi necesar pentru demiterea Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a părăsit sala în timpul votului, fără a face vreo declarație.
Reacția piețelor financiare nu a întârziat să apară. Euro a depășit pragul de 5,2 lei marți, în ziua votului, iar lira sterlină a urcat peste 6 lei, conform cursului oficial afișat de Banca Națională a României.
La data de 5 mai 2026, cursul de schimb era următorul: 1 euro – 5,2180 lei (în creștere cu 0,0182 lei față de ziua precedentă), 1 dolar SUA – 4,4644 lei (în creștere cu 0,0268 lei), 1 liră sterlină – 6,0453 lei (în creștere cu 0,0304 lei), iar 1 leu moldovenesc – 0,2589 lei românești (în creștere cu 0,0011 lei).
La originea moțiunii de cenzură stau o serie de nemulțumiri acumulate în ultimele luni, legate în principal de politica economică a Guvernului Bolojan. PSD și AUR au acuzat cabinetul liberal de gestionare defectuoasă a fondurilor publice, de creșterea inflației și de lipsa unor măsuri eficiente pentru a sprijini populația vulnerabilă.
Căderea Guvernului Bolojan: Ce urmează?
Reforma fiscală propusă de Guvern a fost criticată vehement de opoziție, fiind considerată injustă și penalizantă pentru anumite categorii de contribuabili. De asemenea, au existat acuzații privind lipsa de transparență în procesul de achiziții publice și suspiciuni de corupție în unele ministere.
Analiza voturilor indică o fractură politică profundă în Parlament. Pe lângă cele 281 de voturi pentru moțiune, un număr semnificativ de parlamentari din partidele minoritare s-au abținut sau au votat împotrivă, demonstrând lipsa unui consens politic.
Deprecierea leului reflectă incertitudinea investitorilor și temerile legate de stabilitatea economică a României. Analiștii financiari avertizează că, în absența unei guvernări stabile și a unor măsuri de redresare rapide, leul ar putea continua să se deprecieze, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la import și la o scădere a puterii de cumpărare a populației.
Banca Națională a României a anunțat că monitorizează atent evoluțiile de pe piața valutară și că este pregătită să intervină pentru a stabiliza cursul de schimb, dar eficacitatea acestor intervenții este pusă sub semnul întrebării de mulți experți.
Președintele României a convocat de urgență consultări cu partidele politice pentru a identifica o soluție de ieșire din criză și a asigura formarea unui nou guvern cât mai curând posibil. Deși se vehiculează mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea organizării de alegeri anticipate, această opțiune pare puțin probabilă în contextul actual.
