Ce a descoperit echipa antifraudă?
ANAF avertizează firmele: tranzacțiile fără bază economică reală atrag sancțiuni fiscale și penale
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Autoritățile fiscale românești au emis un avertisment sever către societățile comerciale, subliniind că operațiunile derulate fără o motivație comercială autentică expun contribuabilii la sancțiuni atât la nivel fiscal, cât și penal. Această poziție a fost comunicată miercuri de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în contextul unor controale efectuate de inspectorii Direcției Generale de Audit Fiscal (DGAF).
În urma inspecțiilor efectuate asupra schimburilor economice dintre doi actori de pe piață, echipa antifraudă a descoperit o serie de tranzacții care nu aveau o bază economică concretă, cu o valoare agregată de 26 de milioane de lei. Focusul controlului s-a concentrat pe achiziția de active necorporale, în special produse software.
Cum funcționa circuitul banilor?
Inspectorii au relevat absența documentelor necesare pentru identificarea și evaluarea corectă a bunurilor tranzacționate, dar și existența unor discrepanțe majore legate de sursele de finanțare și de traseul pe care au parcurs sumele implicate.
Un aspect-cheie al investigației a fost modul în care a fost folosit un credit „revolving” pentru plata facturilor, urmat de o returnare a fondurilor de la furnizor către client. Această structură financiară, luată în ansamblu cu celelalte neconcordanțe, a stârnit îndoieli serioase cu privire la autenticitatea operațiunilor și la existența reală a produselor software care constituiau obiectul schimburilor.
Analiza detaliată a fluxurilor de bani a arătat că societatea controlată a prezentat o comandă inițiată de o a treia firmă, cu o valoare de 24 de milioane de lei pentru achiziția software-ului. În ciuda existenței acestei comenzi, produsele nu au fost efectiv livrate firmei care a plasat comanda, iar operațiunea nu s-a încheiat printr-o vânzare finală.
Ce spune legea despre aceste cazuri?
Mai mult, analiza fluxurilor financiare a scos la lumină un circuit prin care destinația inițială a fondurilor a fost schimbată, ceea ce a alimentat suspiciunile privind caracterul real al tranzacțiilor.
Pe plan fiscal, inspectorii au identificat semne clare ale exercitării nejustificate a dreptului de scădere a TVA de către firma beneficiară. Deoarece operațiunile prezentau neconcordanțe semnificative privind realitatea economică, documentația și circuitul banilor, s-a verificat aplicarea articolului 8 din Legea nr. 241/2005, care reglementează prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Această normă se referă la obținerea fără drept a rambursărilor, restituiri sau compensări din bugetul general consolidat, sau la tentativele de obținere a unor astfel de sume.
Deoarece firma beneficiară a solicitat o rambursare a soldului negativ de TVA în valoare de 7,5 milioane de lei, autoritățile au analizat dacă această cerere era îndreptățită. În baza constatărilor, inspectorii DGAF au concluzionat că operațiunile analizate conțin indicii de săvârșire a unor fapte penale. În consecință, au fost sesizate instituțiile de urmărire penală competente, pentru a efectua cercetări și a stabili dacă există infracțiuni.
Ce le recomandă ANAF firmelor?
În final, DGAF se adresează direct operatorilor economici, atrăgând atenția asupra riscurilor asociate participării în tranzacții lipsite de realitate comercială.
Dreptul de scădere a TVA trebuie întemeiat pe documente justificative și pe achiziții reale de bunuri sau servicii, iar traseul fondurilor trebuie să fie coerent cu realitatea economică a operațiunilor.
Orice abatere de la această regulă poate declanșa consecințe grave, atât din punct de vedere fiscal, cât și penal.