Pentru a ilustra acest mecanism, să presupunem un colet care conține zece
O nouă încărcare fiscală pentru e-commerce-ul transfrontalier: ce schimbări aduce regimul vamal european de la 1 noiembrie 2026
CEC Bank dă lovitura cu vouchere și city-break-uri pentru tineri!
Românii își achită integral datoria de pe cardul de credit în perioada de grație
Întârzierea majorării salariului minim a costat angajații peste 1.100 de lei din cauza scumpirilor
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?De la începutul lunii noiembrie din anul 2026, sistemul european de comerț electronic va fi supus unui nou regim de impozitare. Mai precis, toate comenzile trimise din afara spațiului european vor fi supuse unei taxe de procesare de 2 euro pentru fiecare categorië de produs declarat în declarația vamală. Această taxă se suprapune cu o altă obligație existentă de 3 euro, impusă încă din luna iulie a aceluiași an. În consecință, costurile totale pentru un pachet care conține bunuri din mai multe categorii distincte pot crește semnificativ, odată cu intrarea în vigoare a noii reglementări. Deși plata acestor taxe este inițial în sarcina vânzătorilor și a platformelor digitale, este aproape cert că o parte din aceste cheltuieli se va reflecta în prețurile finale plătite de cumpărători.
Această evoluție face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului vamal al Uniunii Europene, aprobată de Consiliul UE în septembrie 2026. Detalii tehnice ale acestei măsuri sunt stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2026/2152, adoptat de Comisia Europeană la data de 21 septembrie și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 22 octombrie. Această normă se adaugă la taxa vamală temporară de 3 euro, aplicabilă din 1 iulie 2026 pentru coletele de comerț electronic cu o valoare de maximum 150 de euro, provenite din afara Uniunii.
Deși ambele taxe au obiective și temeiuri diferite, este important de înțeles că taxa de 3 euro înlocuiește scutirea vamală de care beneficiau anterior importurile de mică valoare. Pe de altă parte, taxa de procesare de 2 euro se aplică tuturor vânzărilor la distanță de bunuri importate, indiferent dacă valoarea lor depășește sau nu pragul de 150 de euro. În practică, pentru comenzile mai scumpe, această taxă se adaugă la taxele vamale calculate conform tarifului obișnuit, bazate pe natura, valoarea și originea mărfurilor.
O particularitate esențială a noului sistem constă în faptul că taxele se calculează pe baza încadrării vamale a produselor, iar nu pe numărul de obiecte cumpărate. Potrivit explicațiilor oficiale ale Comisiei Europene, mai multe produse similare, încadrate la aceeași poziție tarifară și declarate împreună, pot fi considerate ca un singur articol în sens vamal. Însă, produsele care aparțin unor categorii diferite trebuie declarate separat și generează obligații distincte pentru fiecare.
Pentru a ilustra acest mecanism, să presupunem un colet care conține zece tricouri identice, cu aceeași origine și încadrate la aceeași poziție tarifară. În acest caz, se aplică o taxă vamală unică de 3 euro și o taxă de procesare de 2 euro, rezultând un cost total de 5 euro, indiferent de cantitatea de tricouri. Situația se schimbă radical dacă în același pachet se află un tricou, o pereche de pantaloni și un ceas. Întrucât aceste trei articole au clasificări vamale diferite, se aplică trei taxe vamale de câte 3 euro și trei taxe de procesare de câte 2 euro, însumând un total de 15 euro.
Modul de expediere influențează, de asemenea, calculul final. Dacă un comerciant decide să împartă o comandă în două colete separate, fiecare devine obiect al unei declarații vamale distincte, ceea ce înseamnă că taxele se calculează separat pentru fiecare transport. Astfel, aceeași comandă comercială poate genera costuri vamale diferite în funcție de modul în care este organizată livrarea.
Conform poziției Consiliului Uniunii Europene, responsabilitatea formalităților și a taxelor vamale revine operatorilor economici implicați în procesul de import, adică comercianților, platformelor sau reprezentanților vamali. Totuși, în practică, este foarte probabil ca vânzătorii să includă aceste taxe în prețurile afișate, în tarifele de livrare sau în alte costuri afișate la finalizarea comenzii. În funcție de politica fiecărei platforme, o parte din cheltuială poate fi absorbită din marja comercială a vânzătorului, în timp ce restul se transferă către cumpărător.
Situația din România este încă mai complexă
Această problemă a costurilor neașteptate a devenit vizibilă deja după introducerea taxei de 3 euro din iulie. La acea vreme, Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a emis un avertisment conform căruia unii comercianți comunicau obligațiile vamale abia în etapele finale ale procesului de cumpărare sau le delegau operatorilor poștali, care apoi puteau solicita sume suplimentare înainte de livrare. Comisia Europeană a clarificat atunci că responsabilitatea pentru plata taxelor aparține operatorilor economici și că monitorizează modul de aplicare a noilor reguli.
Potrivit informațiilor publicate de Reuters, platformele Temu și AliExpress afișau aceste taxe la etapa de finalizare a comenzilor, în timp ce Shein declara că suportă singură obligațiile vamale aplicabile, integrându-le în prețurile produselor. Este important de reținut că o taxă de procesare de 2 euro aferentă unei categorii de produse nu implică neapărat o creștere a prețului comenzii cu exact această sumă. Costul final poate fi influențat și de impozitul pe valoarea adăugată (TVA), de cheltuielile de transport și de strategia fiecărui comerciant în distribuția noilor obligații între produsele vândute.
În ceea ce privește TVA-ul, acest impozit se aplică în continuare importurilor, conform regulilor fiscale deja în vigoare. Autoritățile vamale europene au explicat că baza de calcul a TVA-ului la import poate include, pe lângă valoarea bunurilor și costurile de transport, și obligațiile vamale, precum și noua taxă de procesare. Ca rezultat, în anumite situații, sarcina fiscală totală poate depăși simpla sumă a celor 5 euro menționate anterior.
Situația din România este încă mai complexă, datorită existenței unei taxe logistice naționale de 25 de lei pentru coletele de comerț electronic cu valoare declarată sub 150 de euro, a căror livrare începe din afara Uniunii Europene. Această măsură a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, prin Legea nr. 239/2025. Taxa se aplică pentru fiecare colet eligibil livrat pe teritoriul României, inclusiv atunci când bunurile au fost deja puse în liberă circulație în alt stat membru înainte de a ajunge la destinatar. Obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau platformei digitale, iar colectarea și virarea sumelor se efectuează prin intermediul operatorilor de servicii poștale.
Deși unele rapoarte de presă publicate în octombrie au sugerat că această taxă națională de 25 de lei ar putea fi eliminată odată cu intrarea în vigoare a taxei europene de procesare la 1 noiembrie, autoritățile nu au confirmat încă astfel de modificări legislative. Mai mult, o propunere de abrogare a articolului care instituie această taxă a primit un raport de respingere din partea comisiilor Senatului în septembrie 2026. Prin urmare, introducerea noii taxe europene nu anulează automat prevederea națională existentă.
În contextul în care costurile de import pentru marfa care intră pe piața europeană din afara UE devine din ce în ce mai ridicate, platformele comerciale chinezești au început să adapteze strategiile lor logistice. Shein a început să investească în infrastructură logistică în Polonia încă din 2022. În decembrie 2025, compania a inaugurat un nou centru de distribuție în apropiere de orașul Wrocław. Potrivit comunicatului oficial, această facilitate a devenit principalul său hub logistic european, destinat livrărilor către o bază de clienți care depășește 100 de milioane de persoane. Investiția include sisteme automate de sortare și pregătire a comenzilor, iar compania estimează că activitățile din regiunea Silezia Inferioară susțin cel puțin 5.000 de locuri de muncă.
Extinderea rețelei logistice continuă și în această toamnă. Potrivit datelor furnizate de Eurofound, agenția europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, Shein a anunțat la 15 octombrie 2026 intenția de a crea încă 1.000 de locuri de muncă în cadrul centrului său logistic din Polonia. Aceste noi posturi vizează activitățile de depozitare, transport, procesare a procedurilor vamale, analiză a datelor și întreținerea sistemelor automatizate.
Platforma Temu urmărește o strategie similară de extindere a rețelei europene de distribuție. Aceasta se bazează pe un model care combină colaborarea cu comercianți locali și utilizarea serviciilor de depozitare și livrare din interiorul Uniunii. În aprilie 2025, Temu a semnat un memorandum de colaborare cu compania de curierat DHL, cu scopul de a extinde acest model. La acea dată, Temu estima că, pe termen lung, până la 80% din vânzările sale în Europa ar putea proveni din operațiuni în care produsele sunt vândute și expediate local. Ulterior, în noiembrie 2025, Temu a încheiat un parteneriat și cu grupul poștal belgian bpost, pentru dezvoltarea serviciilor de transport, depozitare și distribuție pe piața europeană.
Pentru consumatorul final, beneficiul principal al acestei strategii este că, dacă marfa a fost deja importată, a trecut prin formalitățile vamale și a fost pusă în liberă circulație în interiorul Uniunii, livrarea ulterioară dintr-un depozit european către România nu mai constituie un nou import din afara UE. Acest lucru înseamnă că depozitarea europeană elimină necesitatea plății noilor taxe de procesare și vamale pentru fiecare colet individual, reducând astfel costurile finale pentru cumpărătorii din România.