Mergi la conținut

Specialistă: Ajustarea fiscală trebuie să continue pentru a aduce deficitul la 3% din PIB

Specialistă: Ajustarea fiscală trebuie să continue pentru a aduce deficitul la 3% din PIB

Rezultatele inițiale confirmă eficacitatea deciziilor?

Ruxandra Târlescu, partener coordonator al departamentului Fiscal la PwC România, a transmis miercuri comunității antreprenoriale, prin intermediul platformei StartupCafe. ro, o analiză detaliată în care susține că procesul de ajustare a politicilor fiscale nu trebuie să se oprească. Conform expertizei sale, pentru ca România să reușească să aducă deficitul public la nivelul țintuit de 3% din produsul intern brut până în anul 2031, este imperativ ca eforturile de consolidare a bugetului să continue în anii următori.

Totuși, specialistă recunoaște că marja de manevră pentru introducerea unor noi taxe sau majorarea celor existente devine din ce în ce mai îngustă.

Contextul actual impune găsirea unui echilibru delicat.

Târlescu consideră că autoritățile trebuie să identifice un amestec de politici care să permită menținerea ritmului de reducere a datoriilor fără a submina și mai mult dinamismul economic.

Această provocare apare într-un moment critic, deoarece intensificarea povarai fiscale din ultimul an a generat o presiune semnificativă atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra cetățenilor.

Rezultatul acestor măsuri a fost vizibil, economia națională înregistrând o creștere estimată la un nivel foarte scăzut, de doar 0,7% în cursul acestui an.

În fața acestui scenariu, măsurile fiscale propuse de noul Guvern român devin obiectul unei atenții sporite. Aceste inițiative au fost anunțate înainte de obținerea votului de încredere din Parlament și înainte ca procedurile legale de adoptare să fie finalizate.

Direcțiile strategice prezentate sunt esențiale deoarece încearcă să satisfacă simultan două obiective aparent contradictorii: menținerea disciplinei bugetare și atenuarea impactului negativ asupra activității economice.

Printre aceste direcții se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), stabilită să intre în vigoare din 1 ianuarie 2027, păstrarea principiului impunerii cu o cotă unică, extinderea bazei de calcul a impozitelor, îmbunătățirea procesului de colectare a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), accelerarea procesului de rambursare a creditelor de TVA către firme, modernizarea și eficientizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), precum și aplicarea unui control mai riguros asupra cheltuielilor publice.

Conform analizei Ruxandrei Târlescu, acest ansamblu de măsuri conturează o strategie care, dacă va fi implementată cu precizie, poate schimba paradigma de la simpla creștere a taxelor către o consolidare fiscală mai durabilă. Expertul subliniază că finanțele publice trebuie readuse pe o traiectorie viabilă pe termen lung, o sarcină care devine extrem de complexă într-o economie aflată într-o fază de încetinire.

Dacă soluția principală pentru remedierea deficitului rămâne majorarea fiscalității, există riscul de a exercita o presiune excesivă asupra investițiilor, consumului intern și competitivității sectorului privat, afectând în final capacitatea statului de a genera propriile venituri.

România a traversat acum doi ani cel mai ridicat deficit bugetar din istoria sa recentă, situându-se pe primul loc în Uniunea Europeană, cu un nivel de 9,3% din PIB. Corecția a fost realizată rapid, fiind concentrată în principal pe instrumente fiscale.

În timp ce multe state membre eșalonează o ajustare de această magnitudine pe o perioadă de trei sau patru ani, România a comprimat acest proces în doar douăsprezece luni.

Modificările au fost profunde: cota standard a TVA a fost mărită de la 19% la 21%, cotele reduse au fost armonizate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar impozitele locale aplicate proprietăților au suferit, de asemenea, majorări.

Din perspectiva bugetară, rezultatele initiale par a confirma eficacitatea acestor decizii. În primul an de la aplicarea cotei majorate a TVA, cuprins între august 2025 și iulie 2026, încasările provenind din această taxă au înregistrat o creștere de 22,2% comparativ cu perioada similară precedentă, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.

Simultan, deficitul a început să scadă constant.

În primele opt luni ale anului 2026, deficitul s-a situat la 2,89% din PIB, o îmbunătățire semnificativă față de 4,51% înregistrate în aceeași perioadă din anul 2025, date confirmate tot de Ministerul Finanțelor.

Reacția organismelor internaționale a fost una pozitivă, dar prudentă. Cele trei agenții majore de rating global – Fitch, Moody’s și S&P – au recunoscut eforturile depuse de România și au menținut țara în categoria de creditare recomandată pentru investiții (investment grade).

Companiile sunt într-o poziție vulnerabilă!

Cu toate acestea, perspectiva a fost stabilită la negativ, un semnal clar că procesul de stabilizare nu este încă finalizat și necesită monitorizare continuă.

Deși deficitul a coborât deja la aproximativ 6,2% din PIB, nivelul estimat de Comisia Europeană pentru anul curent, drumul spre ținta de 3% până în 2031 mai are de parcurs o distanță considerabilă. Mai trebuie corectate în jur de trei puncte procentuale din PIB, o diferență comparabilă cu cea deja realizată față de anul 2024.

Etapa rămasă este însă percepută ca fiind mai dificilă decât prima, având în vedere faptul că majorările fiscale au fost aplicate pe aproape toate segmentele economiei.

Impactul acestei povari fiscale creșterite se reflectă în indicatorii macroeconomici. În anul imediat următor majorării TVA, inflația a evoluat în jurul pragului de 10%, atingând un vârf de 10,85% în luna mai.

Indicii a început să scadă abia în vara aceluia an, coborând la 6,17% în august, odată cu excluderea din calcul a majorărilor de prețuri din anul anterior.

Presiunea asupra prețurilor nu s-a disipat complet, inflația înregistrând o nouă creștere în septembrie, la 6,61%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Sectorul comercial a suferit consecințe directe. Vânzările din comerț au înregistrat o scădere chiar în luna în care a fost majorată TVA, rămânând negative timp de un an întreg.

România este unica țară din regiune care a experimentat o astfel de tendință descendentă, potrivit statisticilor Eurostat.

Abia la un an de la modificare, în august 2026, comerțul cu amănuntul a revenit pe poziții pozitive, înregistrând o creștere de 2,3% față de luna iulie și o ușoară avansare de 0,1% față de aceeași lună a anului precedent.

Cu toate acestea, în primele opt luni ale anului, volumul total al cifrei de afaceri a scăzut cu 5,1% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025, relevă INS.

Companiile se află într-o poziție vulnerabilă, printr-o tensiune constantă între clienții care reduc cheltuielile și caută oferte speciale și creșterea costurilor operaționale, legate de energie, forța de muncă și impozitare. În industria alimentară, marjele de profit au fost erodate semnificativ.

Astfel, întrebarea centrală pentru etapa viitoare nu mai privește capacitatea de a majora taxele, ci modul în care se poate găsi un echilibru între reducerea deficitului și menținerea unei economii suficient de robuste pentru a susține acest obiectiv.

Prima și cea mai crucială măsură propusă vizează îmbunătățirea colectării veniturilor. Cel mai mare potențial de generare a veniturilor nu stă în creșterea cotelor fiscale, ci în recuperarea TVA-ului deja datorat, dar neîncasat. În anul 2023, statul român nu a reușit să colecteze o treime din TVA-ul teoretic de încasat, înregistrând cel mai mare deficit de conformare din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 9,5%, conform rapoartelor Comisiei Europene.

Pierderile estimate s-au ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, o sumă care depășește contribuția adusă de simpla majorare a cotei de TVA. Recuperarea fiecărei puncte procentuale din acest decalaj ar injecta aproximativ 1,5 miliarde de lei în bugetul de stat.

Instrumentele tehnice pentru a atinge acest scop există deja: sistemul de facturare electronică, raportarea în format standardizat SAF-T, platforma e-Transport și declarația de TVA precompletată permit vizualizarea tranzacțiilor de către ANAF aproape în timp real. Utilizarea combinată a acestor sisteme, alături de verificarea încrucișată a datelor și efectuarea de controale țintite, poate genera venituri suplimentare și poate crea o concurență mai echitabilă pentru companiile care își onorează obligațiile fiscale.

A doua miză strategică o constituie reforma cheltuielilor publice, care trebuie realizată fără a sacrifica investițiile productive în domeniile cheie, cum ar fi infrastructura, energia, educația și digitalizarea. A treia dimensiune esențială este asigurarea predictibilității cadrului legal. Întreprinderile pot accepta o povară fiscală mai grea dacă au certitudinea că regulile de joc nu se modifică de la un trimestru la altul.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, programată pentru 2027, reprezintă un pas în această direcție, iar continuarea consolidării fiscale fără noi majorări de cote ar constitui cel mai puternic semnal de încredere pentru investitorii interni și externi.

Primele etape ale ajustării au demonstrat clar că majorările fiscale generează rapid lichidități pentru buget. Totuși, în etapa următoare, statul trebuie să dovedească capacitatea de a încasa sumele deja datorate și de a aloca eficient resursele disponibile. O colectare fiscală mai performantă și o concurență corectă se dovedesc a fi soluții mai sustenabile pe termen lung decât o nouă creștere a costurilor suportate de consumatorul final.

România nu are nevoie doar de un deficit bugetar mai mic, ci de o economie competitivă capabilă să suporte aceste transformări.

Alte articole:

Sursă: StartupCafe

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.