Mergi la conținut

Profituri record la marile firme de energie, dar factura o plătește populația vulnerabilă

Profituri record la marile firme de energie, dar factura o plătește populația vulnerabilă

Ce ne spun cifrele despre criza energetică?

Consecințele financiare ale crizei energetice se resimt în mod disproporționat la nivelul populației cu venituri reduse, în timp ce marile companii din sectorul petrolier și energetic înregistrează rezultate excepționale. În timp ce liderii politici români evită discuțiile privind o eventuală creștere a impozitării către aceste entități, sunt familiile sărace și vârstnicii care suportă povara măsurilor de consolidare fiscală.

Adrian Mitroi, analist economic interviuvat de Ziare. com, subliniază că o schimbare a acestei dinamici este improbabilă în absența unei presiuni din partea leadership-ului european.

Potrivit expertului, nici o taxă suplimentară pe corporații nu este pe masă pe termen scurt, iar prețurile ridicate ale hidrocarburilor se vor menține până când va fi atinsă o înțelegere între cele trei puteri majore: China, Rusia și Statele Unite.

Orientul Mijlociu nu mai poate oferi soluții la fel de eficiente ca înainte, ceea ce asigură profitabilitatea susținută a companiilor energetice pe termen mediu.

O eventuală taxare suplimentară ar putea fi impusă doar dacă liderii europeni vor decide astfel, dar implementarea practică va fi dificilă, având în vedere că și alte state membre ale Uniunii Europene au bugete strânse.

În ceea ce privește cifrele concrete, grupul Rompetrol a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu o performanță remarcabilă. Profitul net al diviziei internaționale KMG International a ajuns la 269 milioane de dolari, o creștere de 219% față de aceeași perioadă din 2025. Această evoluție a fost generată de activitatea rafinăriei Petromidia din Năvodari și de volumurile mai mari din activitatea de retail. La nivel de grup, indicatorul EBITDA a crescut cu 73%, atingând 469 milioane de dolari.

Segmentul de retail a contribuit cu 87 milioane de dolari la acest indicator, pe fondul unei creșteri de 5% a vânzărilor, care au atins 2,272 milioane de tone de produse petroliere, susținute de piețele din România și Republica Moldova.

Din punct de vedere operațional, rafinăria a procesat 4,087 milioane de tone de materie primă între ianuarie și septembrie 2026, cu o medie zilnică de 14.670 tone, reprezentând aproximativ 97% din capacitatea de proiectare. Producția totală a fost de 3,977 milioane de tone, distribuite astfel: 1,793 milioane de tone de motorină, 1,103 milioane de tone de benzină și 369.000 de tone de combustibil de aviație Jet A-1.

Cine plătește cu adevărat factura energetică?

OMV Petrom, cel mai mare jucător din sectorul energetic din România, a raportat pentru primele nouă luni ale anului 2026 un profit net de aproximativ 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de perioada similară a anului anterior. Rezultatul a fost propulsat de un al treilea trimestru excepțional, cu un câștig net de 2,25 miliarde de lei, o creștere de 68% față de T3 2025, pe fondul scumpirii țițeiului și al triplării marjei de rafinare.

Compania a menționat, de asemenea, investiții record de 6,6 miliarde de lei și contribuții la bugetul de stat și dividende în valoare de peste 16 miliarde de lei.

Transelectrica, operatorul de transport al energiei electrice, a încheiat primul semestru cu un profit net de 356 milioane de lei, o creștere de 39% față de perioada similară a anului trecut, susținut de venituri mai mari din congestiile transfrontaliere.

Deși rezultatele pentru primele nouă luni nu au fost încă publicate, tendința pozitivă din primul semestru sugerează o evoluție favorabilă și pentru trimestrul al treilea. În cazul Electrica, în primele șase luni ale anului, compania a raportat un profit net de 457,5 milioane de lei, în creștere cu 8,6% față de S1 2025.

În efortul de a reduce deficitul bugetar, care a fost de 9,3% din PIB în 2024, autoritățile de la București au implementat, începând cu sfârșitul anului 2024 și pe parcursul anului 2025, o serie de măsuri de consolidare fiscală care au afectat direct veniturile și protecția socială a categoriilor vulnerabile. Primul pas major a fost făcut încă din decembrie 2024, când Parlamentul a aprobat așa-numita „ordonanță trenuleț”, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2025, care a înghețat nominal salariile din sectorul public, pensiile și alocațiile de stat pentru copii.

Această măsură a fost extinsă ulterior, astfel încât înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor să acopere și anul 2026, o decizie care erodează puternic puterea de cumpărare a pensionarilor și a angajaților cu venituri mici, într-un context inflaționist persistent.

În vara anului 2025, Guvernul a adoptat un al doilea pachet fiscal amplu, cu impact direct asupra persoanelor cu venituri reduse.

Alte articole:

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.