Mergi la conținut

Cum poate deveni turismul un motor economic pentru România

Cum poate deveni turismul un motor economic pentru România

Ce spun cifrele Băncii Naționale?

Sectorul turistic din România se află la o răscruce.

Dacă vrem ca industria să conteze cu adevărat în economie, e nevoie de măsuri gândite cap-coadă.

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) vine cu un plan clar pentru următorii ani: promovare externă serioasă, raportare digitală, taxe adaptate la sezonalitate, flexibilitate pentru angajați și investiții pe măsură.

Nu vorbim doar despre cum aducem mai mulți străini în țară, ci și despre cum reușim să ne ținem oamenii la muncă și să creștem contribuția turismului la PIB.

De ce avem nevoie de acțiuni coordonate?

Datele provizorii ale Băncii Naționale a României arată o dinamică pozitivă în primele opt luni din 2026: încasările din categoria „turism-călătorii” au atins aproximativ 3,7 miliarde de euro, în creștere cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, bilanțul global rămâne deficitar, cu plăți de aproximativ 6,7 miliarde de euro, ceea ce rezultă într-un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro.

Deși acest deficit a scăzut cu 1,1% față de anul trecut, România are nevoie de o strategie clară pentru a recupera acest decalaj și de a transforma turismul într-un generator net de valută.

Dimensiunea economică a sectorului impune o acțiune coordonată. România deține resurse turistice de valoare, investiții private semnificative și antreprenori capabili să dezvolte produse competitive pe piața internațională. Pentru a converti acest potențial în valoare economică reală, este esențială continuitatea politicilor publice și coordonarea instituțională, adaptate la realitățile curente ale industriei. Prioritățile FIHR izvoră din nevoile concrete ale operatorilor din ospitalitate și stabilesc direcțiile de promovare, investiții și digitalizare prevăzute în programul de guvernare.

Cum stăm la capitolul turism de incoming?

Acțiunile legate de promovarea României ca destinație, de fiscalitatea predictibilă și de organizarea muncii influențează direct capacitatea operatorilor de a menține competitivitatea și atractivitatea ofertei lor la nivel regional. Din acest motiv, experiența operatorilor trebuie să fie luată în considerare în elaborarea politicilor pentru turism. Rolul FIHR este să transforme nevoile semnalate de membri în propuneri concrete și să urmărească parcursul acestora în dialogul cu autoritățile.

Susținem măsuri care să permită antreprenorilor din turism să planifice pe termen lung, să atragă oaspeți în mai multe luni ale anului și să reinvestească în calitatea serviciilor, transformând potențialul industriei în rezultate economice măsurabile.

Turismul nu trebuie privit doar ca un sector care solicită sprijin, ci ca un exportator de servicii, un generator de investiții, un actor al diplomației economice, un promotor al patrimoniului cultural și un liant intergenerațional al comunităților, fiind astfel un partener al statului în dezvoltarea economică, a subliniat Simona Constantinescu, președinte FIHR.

Ce bugete ne trebuie pentru promovare?

Un aspect crucial este stimularea turismului de incoming. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în perioada ianuarie-august 2026, turiștii străini au generat doar 18% din totalul înnoptărilor în structurile de cazare, o cifră în creștere cu 10,4% față de anul anterior.

Durata medie a șederii acestora a fost de 2,1 zile. Aceste date subliniază potențialul neexploatat de a atrage mai mulți vizitatori și de a prelungi șederile lor, transformând veniturile într-un avantaj competitiv durabil.

Pentru a atinge acest obiectiv, FIHR propune o strategie de promovare multianuală pe un orizont de trei până la cinci ani, cu o finanțare predictibilă și o creștere graduală a bugetului către 40-50 milioane de euro pe an. Această direcție se regăsește și în programul de guvernare pentru perioada 2027-2030, deși creșterea bugetului este condiționată de spațiul fiscal disponibil. În turism, eficiența promovării depinde de înțelegerea profundă a profilului turiștilor, a destinațiilor pe care le aleg și a modului în care își planifică călătoriile. În primele opt luni ale anului 2026, cele mai multe sosiri au provenit din Germania (181.400 vizitatori), Italia (148.300) și Statele Unite (122.400).

În luna august, Bucureștiul și alte orașe reședință de județ, cu excepția Tulcei, au concentrat 67,2% din sosirile străine, în timp ce stațiunile montane au atras 11,4%, iar cele de pe litoral, exclusiv municipiul Constanța, doar 2,9%.

Alte articole:

Sursă: Revista Biz

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.