Mergi la conținut

Câți bani ar trebui să pună românii deoparte pentru zile negre. Adrian Negrescu: „Prețurile nu vor coborî în 2027, ci

Câți bani ar trebui să pună românii deoparte pentru zile negre. Adrian Negrescu: „Prețurile nu vor coborî în 2027, ci

Aplicând aceste criterii la cazul unei familii cu două salarii medii, unde

Analistul economic Adrian Negrescu a adus la cunoștință publicului, în data de marți, 10 noiembrie, o notificare de mare gravitate, evidențiind că anul 2027 va aduce o presiune fiscală extrem de intensă, concomitent cu o progresie neîntreruptă a scăderii capacității de cumpărare a cetățenilor. În acest context economic dificil, acumularea unei rezerve de urgență nu mai reprezintă o opțiune, ci devine o necesitate vitală pentru menținerea stabilității financiare personale.

În urma unei examinări a situației economice actuale, expertul a demontat orice iluzie legată de o stabilizare sau o scădere a nivelurilor de preț în viitorul imediat, calculând cu precizie suma necesară pe care o trebuie să aloce o familie cu venituri medii din România pentru a evita situațiile de insolvență. Conform datelor financiare recente, o unitate gospodărească constituită din două salarii de nivel mediu generează un venit net estimat la 11.500 de lei pe lună.

Cheltuielile esențiale, care cuprind plata chiriei sau a ratei de credit, utilitățile, alimentele și alte necesități de bază, se situează între 7.000 și 8.000 de lei lunar. Având în vedere aceste cifre, Negrescu subliniază că nivelul minim de siguranță financiară trebuie să atingă anumite praguri bine definite.

Regula financiară universal acceptată stipulează că fondul de rezervă trebuie să acopere costurile indispensabile pe o perioadă cuprinsă între trei și șase luni.

Este crucial de înțeles că calculul nu se bazează pe totalul veniturilor, ci strict pe suma de bani necesară pentru funcționarea de bază a familiei: înseamnă chiria sau rata de credit, utilitățile, proviziile alimentare, costurile de transport, medicamentele și obligațiile de plată ale creditelor.

Aplicând aceste criterii la cazul unei familii cu două salarii medii, unde cheltuielile esențiale ajung la 7.000–8.000 de lei, fondul de urgență necesar pentru o perioadă de trei luni ar trebui să fie în jur de 21.000–24.000 de lei. Pentru o protecție optimă pe șase luni, suma ar trebui să ajungă la intervalul de 40.000–48.000 de lei.

În cazul familiilor care depind de un singur venit, sau în situații vulnerabile precum prezența unor copii mici sau munca într-un sector economic instabil, Negrescu sfătuiește să vizeze pragul de șase luni.

Deși recunoaște dificultatea atingerii acestor sume pentru mulți români, el sugerează o abordare graduală: primul obiectiv realist ar trebui să fie acumularea echivalentului unei luni de cheltuieli, urmând apoi construirea rezervelor în etape succesive. Aceste sfaturi au fost comunicate de Negrescu în cadrul emisiunii de la România TV.

Pentru a readuce echilibrul în bugetele care funcționează la limita maximă, analistul propune o revizuire riguroasă a cheltuielilor periodice minore, însă interzice categoric tăierea cheltuielilor legate de sănătate, asigurări esențiale sau educația copiilor.

Tăierile pe care trebuie să le efectuați sunt cele care nu sunt vizibile imediat, dar care se acumulează în timp. Vorbim de abonamentele neutilizate la platforme de streaming, aplicații sau săli de sport, de comenzile zilnice de mâncare, de achizițiile impulsiviste și de schimbarea inutilă a telefoanelor doar din motive estetice.

Aici includem și cumpărăturile finanțate prin rate fără dobândă pentru bunuri care nu sunt necesare urgent.

Totodată, subliniez că nu este permis să se economisească în domeniul sănătății – controale, tratamente sau medicamente – deoarece o problemă amânată devine mult mai costisitoare ulterior.

Primul pas necesar este o înțelegere perfectă a destinului banilor

În același mod, educația copiilor, alimentația de bază, întreținerea locuinței și a vehiculului (dacă este esențial pentru activitatea profesională) nu trebuie sacrificate. Asigurările vitale nici nu pot fi eliminate. Austeritatea reală înseamnă eradicarea risipei, nu compromiterea securității fundamentale, a precizat Negrescu.

Pentru cetățenii care se confruntă cu imposibilitatea de a stabili orice economie, Negrescu recomandă două măsuri imediate: înregistrarea detaliată a fiecărui cost minor și implementarea unei strategii automate de alocare a unei părți din salariu imediat după încasare.

Primul pas necesar este o înțelegere perfectă a destinului banilor. Multe familii care afirmă că nu le rămâne nimic descoperă, după o lună de monitorizare riguroasă, sume semnificative pierdute în cheltuieli insignifiante. Al doilea pas este să vă plătiți pe dumneavoastră în primul rând: în ziua primirii salariului, transferați automat o sumă mică, chiar și 100 sau 200 de lei, într-un cont separat, înainte de a efectua orice altă cheltuială.

Importă obiceiul, nu neapărat suma inițială. Urmează renegocierea contractelor de utilități, telecomunicații, energie și asigurări, deoarece ofertele se actualizează constant, iar mulți plătesc tarife vechi și exagerate.

Dacă reducerea cheltuielilor nu este suficientă, soluția trebuie căutată la creșterea veniturilor: prin calificări suplimentare, activități part-time sau printr-o negociere argumentată cu angajatorul privind remunerația, a explicat el.

Cea mai gravă eroare financiară pe care o observă Negrescu în comportamentul consumatorilor este utilizarea descoperitului de cont și a împrumuturilor rapide pentru acoperirea costurilor curente, o tactică care doar crește exponențial datoriile viitoare.

„A doua greșeală este lipsa oricărei rezerve și tratarea fiecărui eveniment neprevăzut ca pe o criză majoră. A treia greșeală este păstrarea economiilor în numerar, acasă, deoarece inflația le erodează valoarea anual. Consumarea fondului de urgență nu este intrinsec greșită, fiind scopul său; greșeala reală este consumarea acestuia pentru nevoi care nu sunt urgente. De asemenea, amânarea reparațiilor sau tratamentelor esențiale duce aproape întotdeauna la costuri mult mai mari. Dacă trebuie să stabilim o prioritate, cea mai periculoasă acțiune financiară rămâne contractarea de noi credite pentru consum,” a concluzionat el.

În perspectiva analistului, tranziția în anul 2027 va impune suspendarea tuturor noilor linii de creditare cu dobânzi variabile și necesită o pregătire meticuloasă pentru o presiune fiscală semnificativă, cauzată de ajustarea impozitelor pe proprietăți la valorile de piață.

Anul 2027 nu va fi unul ușor pentru stabilitatea financiară a familiilor. Deși se așteaptă o diminuare a inflației, prețurile nu vor scădea, ci vor urca mai lent. Veniturile nu și-au recuperat încă puterea de cumpărare pierdută în anul 2026. Impozitele asupra proprietăților se îndreaptă spre valorile reale de piață, iar statul necesită resurse pentru a acoperi deficitul și dobânzile; prin urmare, presiunea fiscală nu va dispărea, chiar dacă nu există declarații oficiale despre noi taxe.

Prin urmare, sfatul meu este ca familiile să elaboreze imediat un buget pentru 2027, pornind de la presupunerea prudentă că veniturile nu se vor îmbunătăți.

Este esențial să reduceți datoriile cu dobândă variabilă, să construiți măcar o rezervă echivalentă unei luni și să evitați orice angajament financiar pe termen lung până când panorama economică se clarifică.

Avertismentul suprem este: nu vă bazați pe speranța că situația se va rezolva singură.

În perioadele de austeritate, cei care dispun de o planificare solidă și de o rezervă financiară vor trece prin dificultăți mult mai ușor decât cei care doar așteaptă evenimentele, a încheiat Negrescu cu o notă de avertizare fermă.

Alte articole:

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.