Unde s-au simțit cele mai dure scumpiri?
Inflația din România a accelerat brusc în octombrie și a urcat la 7%, față de 6,6% în luna precedentă, împinsă în sus de facturile la energie, prețul carburanților și costul locuințelor. Gura de oxigen din vară, când indicele coborase la 6,2%, a fost doar o iluzie de scurtă durată, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiLa o privire mai atentă, sectorul serviciilor conduce în topul scumpirilor, cu un salt anual de 11%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,6%, în timp ce alimentele au crescut mai temperat, cu 3%. Motorina conduce detașat la nealimentare, fiind cu 43% mai scumpă față de octombrie 2025, urmată de benzină cu un plus de 33%. În plus, odată cu eliminarea plafonării, factura la energie electrică a mai adăugat o creștere de 4% doar în octombrie.
Ce produse au mai scăzut totuși la preț?
La capitolul servicii, chirijii au dat o adevărată lovitură portofelelor, sărind cu 38% într-un singur an. Nu scapă nici biletele de avion, mai scumpe cu 14%, apa și canalizarea, urcate cu 13,7%, sau abonamentele TV, care costă cu 13% în plus. Printre alimente, cafeaua rămâne campioana scumpirilor, cu 12% în plus, urmată de ouă (10,5%) și lapte (8%).
Intrăm oare în recesiune economică?
Există totuși și câteva vești bune în piețe. Fructele proaspete s-au ieftinit cu 15%, mălaiul cu 2,8%, iar făina și cartofii au scăzut fiecare cu câte 2,5%. Prețul zahărului a coborât nesemnificativ cu 0,8%, untul cu 0,7%, iar fasolea boabe cu 0,65%.
Ce se întâmplă cu plafonarea prețurilor la energie?
Toate aceste șocuri de preț au obligat autoritățile să revizuiască sumbru prognozele macroeconomice. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a urcat estimarea inflației medii anuale de la 7,9% la 8,4%. Mai mult, estimarea inițială de creștere economică de 0,1% a fost rasă de pe hartă și înlocuită cu o prognoză de recesiune de 0,4%. Răcirea economiei se vede deja în cifre: consumul a căzut cu 4,6% în septembrie, iar salariile reale au rămas cu 1,5% sub nivelul de anul trecut. Și producția industrială a frânat, înregistrând un minus de 3,4% în august.
Pe scena politică, schema de plafonare a fost croită din nou: se mai aplică doar pentru clienții casnici și strict la gaze naturale, în timp ce companiile sunt lăsate la mila pieței libere. În acest context, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut ministrului energiei un plan de urgență pentru stabilizarea prețurilor, avertizând asupra riscurilor majore la care sunt expuși giganți industriali precum Dacia și Ford.
