Cum funcționează sondajul lunar al CFA România ca barometru al pieței?
Prognozele analiștilor CFA: Leul ar putea ajunge la 5,39 lei pentru un euro în 12 luni
CEC Bank dă lovitura cu vouchere și city-break-uri pentru tineri!
Românii își achită integral datoria de pe cardul de credit în perioada de grație
Întârzierea majorării salariului minim a costat angajații peste 1.100 de lei din cauza scumpirilor
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?Conform celor mai recente estimări ale analiștilor membri ai Asociației CFA România, moneda națională va suferi o depreciere semnificativă în fața monedei europene.
În vederea a șase luni, valoarea medie a cursului anticipat pentru cuplul EUR/RON se stabilizează la 5,3246 lei pentru fiecare euro. Pe un orizont mai îndepărtat, de 12 luni, proiecțiile indică o valoare medie de 5,3893 lei pentru un euro. Aceste cifre reflectă o tendință clară de slăbire a leului pe termen mediu.
Pe piața imobiliară, așteptările sunt împărțite. Aproximativ jumătate din respondenți, adică 48%, preconizează o stagnare a prețurilor locativelor în mediul urban în următorul an. O proporție mai mică, 33%, așteaptă o scădere a valorilor, în timp ce doar 19% prevăd o creștere. Cu privire la evaluarea nivelului curent al prețurilor, 59% dintre participanți consideră că piețele imobiliare sunt supraevaluate, în timp ce 33% le consideră corect evaluate.
Pe plan macroeconomic, deficitul bugetului de stat pentru anul 2026 este proiectat să fie mai mic decât în exercițiul anterior, cu o scădere de 0,3 puncte procentuale. Valoarea medie a anticipațiilor pentru acest indicator se situează la 5,5% din produsul intern brut. Această evoluție sugerează o consolidare fiscală continuă.
Creșterea economică pentru 2026 rămâne aproape nulă, cu o valoare medie de 0,1%, deși unele voci în sondaj indică posibilitatea unei recesiuni.
În ceea ce privește datoria publică, calculată ca procent din PIB, se prevăz o majorare până la 62% în următoarele 12 luni, ceea ce reprezintă o presiune suplimentară asupra sustenabilității fiscale.
Sondajul lunar al CFA România, realizat de peste 15 ani, funcționează ca un barometru al așteptărilor pieței. Participanții sunt membri ai asociației și candidați la examenul CFA pentru nivelurile II și III. Întrebarea privind prețul petrolului Brent, adăugată pe fondul conflictului din Iran, a generat o anticipare medie de 92 dolari pe baril pentru următoarele șase luni.
Banca Națională a României (BNR) a publicat recent o evaluare actualizată a inflației și a perspectivelor economice. Inflația este așteptată să urce peste nivelul anterior anticipat de 6,1% la finalul anului curent. Rata anuală a sărit deja la 6,6% în septembrie, față de 6,2% în august, după o scădere de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie.
BNR atribue această accelerație inflaționistă mai multor factori: scumpirea energiei și combustibililor, creșterea prețurilor materielor prime (inclusiv agroalimentare) pe fundalul războiului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din vară, precum și deprecierea leului. Moneda românească a atins un minim istoric la începutul lunii octombrie, în contextul conflictului extern și al incertitudinilor politice interne.
Riscurile pentru cursul de schimb rămân ridicate, conform evaluării Consiliului BNR.
Acestea includ fluctuația aversiunii globale la risc, politicile monetare ale băncilor centrale majore, dar și deficitul bugetar încă ridicat și structura sa de finanțare. BNR subliniază importanța stabilității politice și a consolidării fiscale pentru reducerea percepției de risc.
Cum afectează politica salarială a statului costurile cu forța de muncă?
Investițiile străine directe, care acoperiau aproape o treime din deficitul de cont curent, au scăzut brusc.
Emisiunea de obligațiuni pe piețele internaționale a fost amânată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură din primăvară. BNR consideră că o traiectorie descrescătoare sustenabilă a deficitului bugetar este esențială pentru a păstra încrederea investitorilor.
Politica salarială a statului generează incertitudini privind costurile cu forța de muncă.
După doi ani de înghețare a salariilor în sectorul bugetar, dinamica viitoare a acestor costuri rămâne neclară. Totodată, piața muncii este sub presiune din cauza inflației ridicate și a decalajelor dintre cererea și oferta de muncă în anumite sectoare.
Deși presiunile asupra costurilor cu forța de muncă au scăzut istoric în ultimul an, BNR identifică o reaccelerație în sectorul industrial, parțial ca urmare a majorării salariului minim. Veniturile reale s-au îmbunătățit în ultimele luni datorită scăderii inflației și a creșterii salariilor.
Creșterea economică este așteptată să fie negativă în termeni anuali în trimestrul al treilea. BNR indică scăderea investițiilor ca principală sursă a acestei contracții, în timp ce agricultura ar putea oferi o contribuție pozitivă.
În trimestrul al doilea, economia a stagnat față de perioada precedentă, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În termeni anuali, rata de contracție s-a redus de la 1,2% la 0,4%, sprijinită de o creștere a investițiilor.
BNR prevede o adâncire a deficitului de cerere în perioada următoare, cu efecte care se vor manifesta cu întârziere.
Consumul mai slab ar trebui să ajute la temperarea inflației pe termen mediu, în contextul consolidării bugetare. Riscurile inflaționiste persistă, în special din cauza posibilei scumpiri accelerate a petrolului și altor materii prime.
În ciuda presiunilor, BNR a păstrat dobânda cheie la 6,5% pe an, decizie luată cu vot unanim al Consiliului de Administrație.
Acest nivel s-a menținut constant din august 2024, reflectând o politică monetară prudentă în fața incertitudinilor economice și politice.
