Cum arată harta economică a României în 2025?
Punctele de referință geografică pentru performanța economică a societăților din România se schimbă radical când trecem de la agregate la indicatori mediani.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiÎn timp ce Bucureștiul, Clujul, Ilfovul și Iașiul domină clasamentele profitabilității în anul 2025, județul Caraș-Severin se află la coada clasamentului, înregistrând cea mai redusă marjă netă mediană și cea mai ridicată proporție de companii care declară pierderi.
Această analiză se bazează pe datele din „Barometrul economiei mici 2026”, un studiu realizat de FGO împreună cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION.
Nivelul mediu al profitului net se situează la 12,93% în capitală și la 12,36% în Cluj, valori semnificativ superioare mediei naționale de 8,38%. Județul Ilfov urmează cu o cifră de 10,23%, iar Iașiul cu 10,15%.
La polul opus, marjele cele mai slabe se observă în Caraș-Severin (3,27%), Harghita (5,06%), Maramureș (5,36%) și Brăila (5,37%).
Diferența dintre județul cu cea mai mare marjă și cel cu cea mai mică depășește aproape zece puncte procentuale, subliniind disparitățile regionale în capacitatea de generare a profitului.
Performanța comercială în 2026, vizibilă prin facturile procesate prin FGO, arată o dinamică diferită de cea a bilanțurilor din 2025. În primele nouă luni ale anului în curs, compania mediană din Iași a vândut cu 8,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului anterior, urmată de Sibiu (+7,1%), Mureș (+6,6%), Cluj (+6,1%) și Timiș (+5,9%), toate peste media națională de 4,9%.
În opoziție, firma mediană din Neamț a înregistrat o scădere de 2,5% față de 2025, iar în Dolj (+0,4%), Prahova (+1,8%), Harghita (+1,9%) și Brașov (+3,0%), creșterea rămâne sub ritmul mediu al prețurilor.
Interesant este că Maramureșul, care avea una dintre cele mai mici marje în 2025, înregistrează în 2026 o creștere de 6,8%, demonstrând că situația financiară a anului anterior nu determină automat evoluția prezentă.
Pierderile companiilor reprezintă un alt indicator critic. La scară națională, 25,96% dintre firmele active au raportat pierderi în 2025. Distribuția regională a acestui fenomen este inechilibrată. Cele mai scăzute proporții de companii în pierdere se găsesc în Neamț (20,66%), Gorj (21,39%), Bacău (22,15%) și Suceava (22,39%). La polul opus, în Caraș-Severin, 34% dintre firmele active sunt pe pierdere, urmat de Constanța (29,99%), Alba (29,11%) și Prahova (28,88%).
Datele privind facturile FGO din 2026 arată că ponderea pierderilor din 2025 nu este un predictor fiabil al evoluției curente.
De exemplu, Neamțul, județul cu cel mai mic procent de firme în pierdere în 2025, înregistrează în 2026 o proporție de 51,6% de firme în stare de pierdere, ceea ce reprezintă cel mai slab început de an.
Pe de altă parte, Alba, care avea 29,11% de firme pe pierdere în 2025, crește în 2026 cu 7,8%.
Pe ansamblul celor 33 de județe care au cel puțin 300 de firme măsurate, corelația dintre marja sau ponderea pierderilor din 2025 și creșterea din 2026 este practic inexistentă.
Există o contradicție aparentă între profitabilitatea medienă și proporția de firme în pierdere. Deși Bucureștiul are cea mai ridicată marjă mediană, aproximativ 25,9% dintre companiile sale raportează pierderi, valoare apropiată de media națională. Aceasta arată o marjă mediană ridicată nu implică automat un număr redus de companii în pierdere.
Județul Caraș-Severin se distinge prin acumularea a trei semnale negative simultane. Acesta ocupă ultima poziție în trei clasamente esențiale: are cea mai mică marjă netă mediană, cel mai scăzut raport între capitalul propriu și activele totale (33,40%), ceea ce indică o slabă capacitate de auto-încasare a activelor din resurse proprii.
De ce Bihorul iese în evidență cu o situație aparte?
La nivel de firmă mediană, cele mai ridicate valori de capitalizare se înregistrează în Harghita (49,44%), Neamț (47,07%), Bacău (46,54%) și Cluj (46,31%).
Totuși, o capitalizare superioară nu asigură neapărat o performanță comercială bună în 2026: în Harghita, județul cu cea mai ridicată capitalizare, firma mediană a vândut în primele nouă luni doar 1,9% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului anterior, o creștere mult sub ritmul mediu al prețurilor.
O altă situație care iese în evidență este cea a județului Bihor.
Deși se află pe locul opt după numărul de firme active, acesta prezintă o marjă mediană de doar 5,90% și o capitalizare de 34,64%, a treia cea mai scăzută din țară.
Această combinație de dimensiune economică și indicatori financiari slabi subliniază că mărimea economiei locale nu garantează sănătatea financiară a firmelor.
Liviu Sav, cofondator al SMARTreports. app, explică necesitatea separării analizei cifrei de afaceri de cea a situației financiare a companiei obișnuite: „Un județ poate avea o cifră de afaceri ridicată datorită câtorva companii foarte mari, fără ca firma obișnuită din acel județ să fie mai profitabilă sau mai bine capitalizată. Pentru a înțelege sănătatea economiei locale trebuie să privim împreună marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere și capitalizarea. Niciun singur indicator nu oferă imaginea completă.”
Valeriu Filip, cofondator al FGO, adaugă perspectiva temporală: „Harta din bilanturi e o fotografie a anului trecut, iar facturile arată că anul acesta se mișcă altfel. Maramureșul, cu marje mici, crește peste medie, iar Neamțul. Pentru un antreprenor, cifra utilă e mediana județului lui, și cea de acum, nu cea de anul trecut.”
Concentrarea economică are un impact semnificativ asupra clasamentelor.
În București, firmele mari generează 62,4% din totalul cifrei de afaceri a capitalei. În Argeș, ponderea este de 62%, iar în Bacău de 60,6%. În contrast, în Teleorman, firmele mari produc doar 8,3% din cifra de afaceri a județului.
Această concentrare poate distorsiona clasamentele bazate exclusiv pe valorile agregate, de aceea indicatorii mediani sunt mai puțin afectați de prezența sedilor centrale și a companiilor dominante.
Analiza pe termen lung, bazată pe facturile FGO, arată diferențe mari pe o perioadă de patru ani. Firma mediană din Iași a înregistrat în 2025 o creștere de 6,5% față de nivelul real din 2021, iar cea din Cluj de 4,4%. În același timp, firma mediană din București este cu 4,5% sub nivelul din 2021, iar cea din restul țării, exclusiv Ilfov, cu 1%.
Geografia prezentată în bilanțuri este confirmată de o sursă independentă: ponderea fiecărui județ în cifra de afaceri corelează cu o valoare de 0,985 cu ponderea acestuia în PIB-ul județean calculat de Institutul Național de Statistică.
Datele arată că cele mai mari economii județene nu sunt automat și cele mai sănătoase. Bucureștiul și Clujul combină un număr mare de firme cu marje ridicate, în timp ce Bihorul are o economie antreprenorială extinsă, dar indicatori financiari mai slabi.
Prin urmare, harta profitabilității trebuie interpretată prin cel puțin trei măsurători esențiale: câștigul firmei mediane, numărul de companii care pierd bani și proporția de active finanțate prin capital propriu.
Toată această analiză se bazează pe datele facturilor emise prin platforma FGO și pe bilanțurile depuse la ANAF/Ministerul Finanțelor de către companiile active din România.
