Bilanțul a 18 ani de activitate a fondurilor obligatorii e remarcabil!
Instituțiile de tip fond de pensii private s-au impus ca actori de referință pe scena financiară românească, gestionând un portofoliu total ce se apropie de 246 de miliarde de lei. Această masivă acumulare de capital nu doar că sprijină creșterea averii personale a cetățenilor, ci joacă și un rol crucial în alimentarea circuitului economic național. Cu ochii îndreptați spre orizontul anului 2030, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) insistă asupra necesităților strategice ale sectorului. Printre prioritățile declarate figurează intensificarea ponderii contribuțiilor către Pilonul II, alături de extinderea avantajelor fiscale destinate Pilonului III.
Câștigurile programatorilor în România: cum alegi între salariu și contractul pe PFA
Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Ghidul complet pentru bugetul de pensie cu zece ani înainte
Economia României a crescut puternic în trimestrul al treilea din 2026Aceste viziuni au fost detaliate de Cristian Pascu, șeful APAPR, în cadrul evenimentului „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”. Prezentările au avut loc în contextul celei de-a XII-a ediții a Conferinței Internaționale organizate de Institutul de Studii Financiare (ISF), care a marcat data de 19 noiembrie 2026.
Datele oficiale relevă o structură complexă a sistemului: Pilonul II cuprinde în prezent 8,5 milioane de participanți activi, cu active nete evaluate la 237 de miliarde de lei.
În contrast, Pilonul III, menit să încurajeze economisirea suplimentară, numără 1,15 milioane de aderenți și administrează 8,9 miliarde de lei.
Bilanțul celor 18 ani de activitate a fondurilor obligatorii este unul remarcabil. Participanții au obținut un profit net agregat de 95,5 miliarde de lei, înregistrând un randament mediu anual de 8,5%.
Acest indicator depășește semnificativ media inflației anuale, fixată la 4,8%.
Pe lângă aspectele financiare, dimensiunea socială a sistemului este evidentă: aproximativ 365.000 de beneficiari direcți și moștenitori au primit, până în prezent, sume totale de 8,5 miliarde de lei sub formă de pensii sau transferuri.
Strategia APAPR pune accent pe două direcții majore: ajustarea contribuțiilor și stimularea economisirii voluntare. Propunerea centrală vizează o creștere treptată a cotei de cotizație la Pilonul II, pornind de la nivelul curent de 4,75% și ajungând la 6% până în anul 2031.
Implementarea acestei schimbări ar urma să se facă prin pași anuali de 0,25 sau 0,50 puncte procentuale, în intervalul 2028–2031.
Tinta de 6% nu este nouă, fiind previzuită încă în legile inițiale ale reformei pensiilor, iar obiectivul este confirmat și în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025–2031.
Rolul economic al fondurilor de pensii depășește administrarea economiilor!
Paralel cu aceste măsuri, asociația cere modernizarea regimului fiscal aplicabil Pilonului III. Plafonul actual de cheltuieli deductibile, stabilit la 400 de euro anual pentru fiecare dintre angajat și angajator, a rămas neschimbat de aproape două decenii.
O inițiativă legislativă propusă vizează dublarea sau triplarea acestui prag, urcându-l la 1.200 de euro pe an. Scopul este de a motiva economisirea voluntară și de a implica angajatorii în construirea unor venituri suplimentare la pensionare pentru salariați.
Rolul economic al fondurilor de pensii depășește simplu statutul lor de administratori de economii private.
Ele constituie o sursă vitală de lichiditate pentru economia românească. Aproape 95% din capitalul administrat este reinvestit direct în țară, iar valoare totală a activelor echivalează cu aproximativ 12% din Produsul Intern Brut. De asemenea, fondurile dețin o poziție semnificativă în piața obligațiunilor de stat, deținând aproximativ 10% din datoria publică.
Conform statisticilor APAPR, ele sunt al doilea cel mai mare investitor în titluri de stat, absorbând 27% din totalul achizițiilor realizate pe această piață.
Pe segmentul acționar, influența este la fel de puternică.
Fondurile de pensii controlă între 45% și 50% din capitalul liber (free-float) al Bursei de Valori București și dețin peste 10% din capitalizarea totală a pieței.
Această prezență masivă le permite să susțină financiar companiile listate, să faciliteze ofertele publice primare și să mențină lichiditatea necesară tranzacționării eficiente.
Privind spre viitor, cu accent pe anul 2030, APAPR anticipează o implicare crescândă a fondurilor în finanțarea proiectelor mari de infrastructură, sectorului energetic, proceselor de digitalizare și tranziției ecologice. Pentru a transforma acest potențial teoretic în realitate, asociația subliniază urgența creării unui cadru legal stabil și predictibil, consolidării structurilor Pilonului II și introducerii unor stimulente fiscale mai atractive pentru economisirea pe termen lung.
Mesajul cheie transmis la conferință a fost clar: investițiile făcute de fondurile private de pensii sunt orientate nu doar către securitatea financiară a viitorilor pensionari, ci și către sănătatea generală a economiei viitoare.