România, pe ultimul loc în UE la alfabetizarea financiară!
Ultimul Eurobarometru Flash privind alfabetizarea financiară în Uniunea Europeană pune România pe ultimul loc în UE la nivelul cunoștințelor financiare de bază. Cu toate acestea, clasamentul nu este doar o statistică nefavorabilă.
Banca Transilvania și-a continuat creșterea în prima jumătate a anului
EXCLUSIV: Paradox salarial la ASF: Veniturile majorității angajaților vor diminua, deși salariile pot fi dubla
Millennials și Gen Z: Datoriile partenerilor contează
BRD renunță la economistul-șef și cercetareÎn spatele ei sunt decizii pe care milioane de oameni le iau în fiecare zi: cât de mult economisesc, ce fel de credit aleg, dacă investesc, cum își protejează banii și cum se pregătesc pentru viitor.
Pentru a ajuta la schimbarea acestei situaţii, Banca Comercială Română a lansat Echipa Naţională a EduFin, o iniţiativă deschisă tuturor românilor cu un obiectiv concret: România ar trebui să urce cel puţin o poziţie în clasamentul european al competenţelor financiare, care va fi măsurată prin Eurobarometrul Flash 2027.
Ce măsoară Eurobarometrul privind alfabetizarea financiară Flash Eurobarometru 525 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene evaluează două dimensiuni importante ale alfabetizării financiare: - cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor cum ar fi inflaţia, dobânda combinată, riscul, returnarea şi diversificarea investiţiilor; - comportamentul financiar cum ar fi urmărirea cheltuielilor, economisirea, capacitatea de a face faţă cheltuielilor neprevăzute şi utilizarea serviciilor financiare digitale. La nivelul Uniunii Europene, rezultatele publicate de Comisia Europeană arată că doar 18% dintre cetățeni au un nivel ridicat de alfabetizare financiară.
Aproximativ 64% sunt medii și 18% sunt scăzute. Cu toate acestea, diferențele dintre state sunt considerabile.
În cazul României, cele mai mari dificultăți apar din întrebări care verifică înțelegerea conceptelor financiare. Conform datelor incluse în materialele de campanie, doar 39% dintre români au Folosim tehnologia, dar nu înţelegem întotdeauna mecanismele financiare. Rezultatele dezvăluie un paradox.
România este pe ultimul loc în cunoaşterea financiară, dar românii nu sunt străini de serviciile bancare moderne.
Aproximativ 80% dintre români folosesc internet banking, peste media europeană 77%, iar 46% afirmă că au încredere în consultanţii financiari în comparaţie cu media UE 38%.
De ce este esențială educația financiară pentru viitorul nostru?
România este, de asemenea, mai bine plasată pe unele componente legate de comportamentul financiar, cum ar fi economiile și gestionarea cheltuielilor. Dar faptul că ştim să folosim o aplicaţie bancară nu înseamnă automat că înţelegem ce se întâmplă cu banii noştri.
Putem înfiinţa un depozit fără să ştim dacă dobânda acoperă efectele inflaţiei, putem contracta un credit fără a evalua costurile pe termen lung suficiente sau putem cumpăra un instrument financiar fără a înţelege pe deplin riscul. Tehnologia simplifică operațiunile, dar nu poate lua toate deciziile financiare pentru noi.
De ce această cunoaștere contează în viața de zi cu zi Inflația, interesul sau diversificarea pot părea a fi rezervate economiștilor, dar efectele lor sunt prezente în bugetul fiecărei familii. Inflaţia influenţează ceea ce putem cumpăra cu banii pe care îi avem. Dacă o sumă rămâne neschimbată timp de mai mulți ani, valoarea sa nominală este aceeași, dar puterea sa de cumpărare poate scădea. Încă mai avem același număr de lei, dar putem cumpăra mai puține produse și servicii.
Dobânda compusă apare atunci când dobânda acumulată este adăugată la suma inițială și apoi dobânda este calculată pentru suma deja câștigată. Pe termen lung, acest mecanism poate contribui la creșterea economiilor. Cu toate acestea, aceasta poate acţiona şi în sens invers pentru anumite datorii dacă se acumulează dobânzi şi costuri.
La fel de importantă este relația dintre risc și rentabilitate.
Promisiunile de câștiguri rapide, mari și garantate sunt din ce în ce mai frecvente, în special în mediul online. În realitate, un randament potențial mai mare este, în general, asociat cu un risc mai mare.
Lipsa cunoştinţelor financiare poate duce la: - alegerea unui credit inadecvat; - pierderea treptată a puterii de cumpărare pentru economii; - investiţii al căror mecanism nu este pe deplin înţeles; - o vulnerabilitate mai mare la frauda financiară.
Educația financiară nu elimină toate riscurile și nu garantează câștigurile, ci ajută oamenii să pună întrebările corecte înainte de a lua o decizie.
