Impactul asupra pieței muncii a fost semnificativ!
Dinamica antreprenorială din România a atins un nivel remarcabil în 2024, cu o rată de înființare a noilor companii de 11,6%, depășind media Uniunii Europene, care se situase la 10,4%. Totuși, în spatele acestor cifre se ascunde o realitate structurală: majoritatea entităților nou-create rămân la o scară redusă, ceea ce constituie o provocare majoră pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
CEC Bank dă lovitura cu vouchere și city-break-uri pentru tineri!
Românii își achită integral datoria de pe cardul de credit în perioada de grație
Întârzierea majorării salariului minim a costat angajații peste 1.100 de lei din cauza scumpirilor
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?Analiza efectuată de economiștii Băncii Transilvania evideniază că, în medie, fiecare firmă nou-înființată opera cu doar 1,51 angajați. Mai mult decât atât, aproape 98% dintre noile companii funcționau fără niciun salariat sau cu cel mult patru angajați.
În termenuri absolute, anul 2024 a adus la viață 119.531 de firme noi pe teritoriul României.
Pe de altă parte, numărul preliminar al companiilor care au încetat activitatea a fost de 80.639. Diferența dintre cele două mărimi a generat un sold pozitiv de 38.892 de entități. Rata de desființare a întreprinderilor s-a menținut la 7,82%, sub media europeană de 9,2%.
Acest contrast indică faptul că România creează noi subiecte de drept mai rapid decât media UE, dar le pierde mai încet.
Diferența dintre rata de naștere și cea de mortalitate a întreprinderilor a atins 3,78 puncte procentuale în România, față de doar 1,2 puncte procentuale la nivel european.
Impactul asupra pieței muncii a fost semnificativ. La momentul înființării, noile firme au generat aproximativ 180.495 de locuri de muncă. În contrast, companiile desființate au fost asociate cu pierderea preliminară a 103.684 de locuri de muncă. Rezultatul net al acestei dinamici a fost un plus de aproximativ 76.800 de persoane ocupate.
Distribuția noilor companii după numărul de angajați dezvăluie o structură extrem de concentrată la scară mică. Din totalul firmelor create în 2024, 66.514 (55,6%) au pornit fără niciun salariat, iar 50.722 (42,4%) au început cu unu până la patru angajați.
Doar 0,7% din firmele noi au 10+ angajați, dar generează 41% din locurile de
Aceste două categorii acoperă aproape 98% din întregul noilor entități. Doar 1.451 de firme (1,2%) au pornit cu cinci până la nouă salariați, iar numărul celor cu minimum 10 angajați a fost de 844 (0,7%).
Indicatorii de natalitate și mortalitate variază semnificativ în funcție de mărimea echipei inițiale. Pentru firmele fără salariați, rata de naștere a fost de 13,87%, iar cea de mortalitate de 12,02%. La companiile cu unu până la patru angajați, ratele au fost de 11,43% și 4,96%, respectiv. În categoria firmelor cu cinci până la nouă salariați, rata de naștere a fost de 2,75%, iar cea de mortalitate de 1,25%. Pentru întreprinderile cu minimum 10 salariați, valorile au fost de 1,55% și 0,57%.
Este important de menționat că datele privind desființările sunt preliminare, deoarece metodologia Eurostat clasifică o firmă ca desființată doar dacă aceasta nu este reactivată în următorii doi ani.
Deși constituie doar 0,7% din totalul noilor firme, cele cu minimum 10 angajați au generat aproximativ 41.600 de locuri de muncă, adică aproape 23% din totalul ocupării asociate noilor companii. Această disproporție subliniază că impactul economic nu depinde doar de numărul firmelor, ci și de capacitatea lor de a opera la o scară suficientă.
„Următoarea provocare pentru economia României nu este doar stimularea antreprenoriatului, ci mai ales crearea condițiilor pentru ca aceste companii să supraviețuiască și să crească”, subliniază analiza.
Economiștii identifică mai multe obstacole în calea dezvoltării: costurile și complexitatea angajării, dificultățile în accesul la finanțare, limita dimensiunii piețelor disponibile și slaba densitate a ecosistemului de sprijin. Costurile salariale, contribuțiile sociale și birocrația muncii încurajează mulți antreprenori să înceapă cu echipe mici.
Firmele care vizează pornirea directă cu 10-15 angajați necesită un capital de lucru substantial, dar se lovesc de bariere de acces la finanțare în lipsa unui istoric de activitate.
În plus, România nu dispune în multe regiuni de aglomerări industriale dezvoltate, limitând accesul la piețe mari. Ecosistemul local de acceleratoare, fonduri de risc și rețele de business angels este mai puțin dens decât în marile economii europene.
Concluzia este clară: politicile publice trebuie să faciliteze accesul la capital pentru firmele care vor să angajeze, să reducă povara birocratică și să îmbunătățească accesul la piețe locale și internaționale. „Prea puține ajung să facă saltul spre 10, 50 sau 100 de angajați”, conchide analiza, subliniind necesitatea unei strategii naționale pentru transformarea așteptatului flux de microîntreprinderi în o economie bazată pe firmele mijlocii, cunoscute ca Mittelstand-ul românesc.
