Mergi la conținut

Inflația crește din cauza energiei scumpe, iar România are cea mai mare dobândă din regiune

Inflația crește din cauza energiei scumpe, iar România are cea mai mare dobândă din regiune

În ceea ce privește evoluția prețurilor, datele arată o scădere inițială

Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze rata dobânzilor la nivelul actual de 6,5%, o rată care rămâne cea mai ridicată din spațiul european de Est. Această decizie a fost luată în cadrul ultimei ședințe de politică monetară a anului 2026, în contextul unei inflații care, după o scădere în vară, a început să crească din nou din cauza prețurilor ridicate la energie și combustibil, precum și a mișcărilor nefavorabile ale cursului valutar al leului.

În ceea ce privește evoluția prețurilor, datele arată o scădere inițială: din 10,4% în iunie, nivelul s-a redus la aproximativ 6,2% în august. Cu toate acestea, tendința s-a inversat în septembrie, când inflația a urcat la 6,6%, iar în octombrie s-a apropiat de pragul de 7%. Această creștere este atribuită în mare măsură scumpirii energiei și a combustibililor, factori care exercită presiune directă asupra indicelui de prețuri.

Pe plan regional, România se află într-o poziție distinctă

Pe plan regional, România se află într-o poziție distinctă. Dacă în țara noastră dobânda-cheie este de 6,5%, în Serbia nivelul este de 6%, în Ungaria de 5,5%, în Cehia de 4% și în Polonia de 3,75%. Astfel, România deține cel mai mare cost al capitalului din regiune, un nivel menținut nealterat de peste doi ani, din august 2024, adică timp de 19 ședințe consecutive.

Privind viitorul, board-ul BNR previzionază că inflația anuală se va intensifica ușor în ultimele luni din 2026, influențată de scumpirile recente ale energiei și de evoluția cursului de schimb. Ulterior, se așteaptă o traiectorie gradual descrescătoare, cu reintrarea în intervalul țintei în primul trimestru al anului 2028. Autoritatea monetară subliniază existența unor incertitudini și riscuri semnificative atât pentru evoluția prețurilor, cât și pentru dinamismul economic și pentru procesul de consolidare fiscală.

Alte articole:

Sursă: Ziarul Financiar

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.