Trei din patru români nu ar rezista financiar șase luni fără venituri
Demografia și educația creează inegalități financiare grave!
Majoritatea românilor se confruntă cu o vulnerabilitate financiară semnificativă, conform concluziilor noului raport dedicat analizei datoriei și comportamentelor de economisire.
Datele revelate de cercetarea „Barometrul datoriilor 2026”, efectuată de agenția de cercetare Kantar la comanda companiei KRUK România, indică faptul că peste trei sferturi dintre cetățeni nu dispun de o rezervă suficientă pentru a acoperi o cheltuială imprevizibilă de amploare mare, echivalentă cu șase salarii lunare.
Deși o proporție însemnată a populației practică economisirea lunară, această disciplină nu garantează automat existența unui coșon de securitate robust împotriva șocurilor financiare majore.
Analiza detaliată a datelor arată că, în ciuda faptului că aproximativ 58% dintre participanții la studiu reușesc să pună bani deoparte într-o lună standard, capacitatea de a construi o plasă de protecție financiară variază considerabil în funcție de factori demografici și socio-economici precum nivelul de venit, gradul de instruire, grupa de vârstă și zona de domiciliu. Mai precis, 73,1% dintre respondenți au recunoscut că nu ar fi în măsură să gestioneze o sumă neașteptată egală cu șase salarii, iar doar 26,9% dintre ei sunt conștienți că dețin resursele necesare pentru un astfel de eveniment.
Această discrepanță sugerează o tensiune între obiceiul de a economisi sume modeste și nevoia de a avea o lichiditate substantială pentru crizele financiare acute.
În ceea ce privește sumele concrete puse deoparte, statisticile relevă o dinamică interesantă. Pentru acei români care practică economisirea, suma mediană menținută lunar este de circa 1.000 de lei.
Totuși, media generală a economiilor a înregistrat o creștere, trecând de la aproximativ 1.900 de lei în anul 2025 la 2.200 de lei în 2026.
O altă cifră importantă este aceea că 31,1% dintre participanți au stocate fonduri care le permit să își acopere cheltuielile de bază pentru o perioadă de minim șase luni, oferind o perspectivă mai optimistă asupra rezistenței financiare pe termen mediu pentru o parte din populație.
Segmentarea după profilul demografic și educațional evidențiază inegalități clare în comportamentul financiar. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani demonstrează o tendință mai puternică de a economisi, cu o rată de 68,1%, comparativ cu o pondere de 61% în mediul urban.
Persoanele de vârstă mijlocie, în special cele din intervalul 46-55 de ani, economisesc mai rar decât generațiile mai tinere. Din punct de vedere al nivelului de studii, absolvenții universității condus clasamentul, cu 73,1% dintre ei declarând că pun bani deoparte lunar. Rezidenții regiunii București-Ilfov se situază și ei printre cele mai bune categorii, cu un procent de 68,6%.
Forma preferată de stocare a banilor rămâne numerarul, opțiunea aleasă de 64,4% dintre cei care economisesc, ceea ce indică o persistență a preferinței pentru lichiditatea imediată, în detrimentul produselor financiare complexe. Un aspect critic evidențiat de realizatorii studiului este scăderea Indicelui de Sustenabilitate Financiară (ISF).
Acest indicator a coborât la 50 de puncte în 2026, înregistrând o retrogradare față de 52 de puncte în 2025 și 56 de puncte în 2024.
Această tendință descendentă este confirmată de modificările în structura situației financiare: ponderea celor aflați într-o poziție fragilă a urcat de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o sustenabilitate bună a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
Românii cred că știu să gestioneze banii?
Din perspectiva vârstelor, vulnerabilitatea crește odată cu trecerea anilor. Dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani, doar 20,5% ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii, un procent mult sub media eșantionului de 26,9%.
Principalele motive invocate pentru lipsa economisirii sunt legate de constrângerile de resurse. 83% dintre cei care nu pun bani deoparte citează lipsa fondurilor disponibile ca pe principalul obstacol.
Alți factori semnificativi includ instabilitatea economică, menționată de 80,1% dintre respondenți, și faptul că cheltuielile depășesc veniturile, argument invocat de 78,1%.
Situația restanțelor financiare rămâne o problemă persistentă. 12% dintre participanții la sondare declară că au cel puțin o plată neachitată.
Valoarea medie a acestor restanțe se menține stabilă, sub pragul de 4.200 de lei, similar cu anul anterior.
Structura datoriilor neplătite variază în funcție de tipul creditorului: cele mai mari sume medii se înregistrează la creditele bancare și la instituțiile financiare nebancare (IFN), unde media atinge aproximativ 5.800 de lei.
Urmează împrumuturile de la cunoscuți, cu o medie de aproape 5.700 de lei, iar restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de circa 2.000 de lei.
Percepția românilor asupra propriilor abilități financiare pare a fi disociată de realitatea planificării bugetare. Deși 72% dintre respondenți își evaluează cunoștințele financiare ca fiind ridicate, 70,3% recunosc că ar beneficia de o îmbunătățire a educației în acest domeniu. Mai mult, 31,2% dintre participanți afirmă că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial, o practică care poate contribui la instabilitatea menționată anterior.
Prioritatile de cheltuieli au suferit mici ajustări în ierarhizarea lor. Utilitățile și serviciile de bază rămân prima prioritate, fiind menționate de 91,3% dintre români, urmate de alimente, cu 85,5%. Sănătatea a urcat de pe locul al patrulea la locul al treilea, fiind identificată ca prioritară de 75,4% dintre respondenți. Pe locul al patrulea se află serviciile variate, cum ar fi abonamentele, transportul, educația și timpul liber, cu 73,7%.
Plata datoriilor și restanțelor a coborât de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind citată de 71,6% dintre participanți, în timp ce achitarea creditelor s-a plasat pe locul al șaselea, cu 63,9%.
Dimensiunea morală a datoriei este puternic prezentă în mentalitatea colectivă. 90,8% dintre români consideră că fiecare individ are o obligație etică de a își plăti datoriile la termen. Printre cei care au restanțe, motivul principal pentru dorința de a le achita este convingerea că este corect și moral, opțiunea aleasă de 35,9% dintre ei.
Un alt motiv important, invocat de 26% dintre persoanele cu datorii, este dorința de a recupera liniștea mintală și de a reduce stresul asociat cu îndatorierea.
Metodologia studiului „Barometrul Datoriilor 2026” s-a bazat pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 respondenți, format din bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator (metoda CATI), în perioada august-septembrie 2026, asigurând o captare a datelor actualizate privind sănătatea financiară a gospodăriilor românești.