Avertisment FMI pentru românii cu credite: Dobânzile rămân sub presiune din cauza deficitului
Contextul economic actual subliniază vulnerabilitatea României în fața volatilității internaționale
Urmează scumpirea creditelor? Helge Berger, reprezentantul Fondului Monetar Internațional, a tras un semnal de alarmă într-un interviu pentru G4 Media: românii trebuie să se pregătească pentru posibile scumpiri ale creditelor. Motivul? Inflația încă nu a fost învinsă, iar presiunile asupra dobânzilor rămân ridicate. Deși oficialul FMI a lăudat drept „remarcabil” efortul echipei conduse de premierul Bolojan pentru a ține deficitul în frâu, mesajul său a fost tranșant: România nu își permite nicio pauză în consolidarea fiscală, mai ales într-un climat economic global extrem de atent la cifrele noastre de țară. În ultimii doi ani, deficitul a scăzut cu 2,5 puncte procentuale din PIB, o performanță notabilă, chiar dacă datele finale pe anul acesta încă se lasă așteptate. Însă, pentru a menține această direcție, FMI cere mai mult. Instituția recomandă o ajustare suplimentară de aproximativ 1 punct procentual din PIB până în 2027.
Obiectivul este clar: coborârea deficitului sub pragul de 5% și, ulterior, atingerea țintei de 3% din PIB. Cât de grea va fi ajustarea bugetară? Într-o lume în care investitorii sunt tot mai prudenți și piețele de obligațiuni tremură la orice veste proastă, disciplina bugetară devine cel mai bun scut. Un guvern care livrează rezultate concrete va fi răsplătit de piețe, ceea ce se traduce, în final, prin costuri mai mici la împrumuturi și o mai mare stabilitate pentru capitalul privat. Berger a punctat, în final, că determinarea actuală a Guvernului de a continua pe acest drum este calea corectă pentru a naviga printr-un mediu economic global marcat de incertitudini. (Sursa imaginii: Aspeninstitute. ro)
Mai mult, presiunea inflaționistă, deși a înregistrat o temperare față de vârfurile din anii precedenți
Contextul economic actual subliniază vulnerabilitatea României în fața volatilității internaționale. Dependența de finanțarea externă pentru acoperirea deficitului bugetar obligă statul să mențină randamente atractive pentru investitorii care cumpără titluri de stat. Atunci când deficitul rămâne ridicat, percepția de risc a țării crește, ceea ce forțează băncile centrale și comerciale să mențină dobânzile la un nivel ridicat pentru a tempera consumul și a proteja moneda națională. Pentru cetățeanul de rând, acest mecanism se traduce direct în rate mai mari la creditele ipotecare sau de nevoi personale, mai ales în cazul celor cu dobânzi variabile, legate de indicii IRCC sau ROBOR.
Mai mult, presiunea inflaționistă, deși a înregistrat o temperare față de vârfurile din anii precedenți, rămâne o preocupare majoră pentru Banca Națională a României. Menținerea unei politici monetare restrictive este considerată singura soluție viabilă pentru a ancora așteptările inflaționiste. În acest scenariu, orice derapaj bugetar ar putea fi interpretat de piețele financiare drept un semn de slăbiciune, ducând la o depreciere a leului și, implicit, la importarea inflației prin prețurile bunurilor de consum. FMI subliniază că, fără o consolidare fiscală riguroasă, povara ajustării va continua să cadă pe umerii debitorilor, care vor resimți costul finanțării deficitului prin dobânzi menținute artificial sus. Stabilitatea macroeconomică nu este doar o cifră în rapoartele oficiale, ci un factor direct care influențează puterea de cumpărare și accesibilitatea creditării pentru populație pe termen mediu și lung.