VESTE BUNĂ pentru posesorii de pensii private: activele au înregistrat o creștere de aproape 40%

Ce arată raportul ASF despre pensiile private din H1 2026?

Creșterea spectaculoasă a valorii activelor gestionate de schemele de pensii individuale a atins un prag istoric, generând optimism în rândul investitorilor și al autorităților de reglementare. La închiderea lunii iunie din anul 2026, totalul fondurilor administrate de aceste vehicule financiare s-a ridicat la cifra de 246,2 miliarde de lei.

Această valoare reprezintă o explozie de 39% față de nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului precedent, plasând ponderea acestui sector la 12,35% din produsul intern brut al României.

Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat că aceste date nu reflectă doar o simplă cifră statistică, ci marchează maturizarea unui mecanism complex. Sistemul de pensii private s-a consolidat până a deveni una dintre cele mai relevante surse de capital pentru instituțiile din economia națională.

Detalierea structurii dezvăluie că Pilonul II deține majoritatea absolută a activelor, cu un total de 237,4 miliarde de lei, în timp ce Pilonul III a reușit să adune 8,78 miliarde de lei.

Pe lângă creșterea valorică, numărul total al participanților înscriși în acest sistem a urcat la 9,64 milioane de cetățeni, evidentiind o participare largă a populației.

Un aspect crucial menționat de conducerea ASF este necesitatea de a evalua performanța acestor fonduri printr-o lentilă pe termen lung. Fluctuațiile inerente piețelor financiare pot crea iluzia unei scăderi temporare a valorii activelor, dar istoria recentă demonstrează reziliența sistemului.

Petrescu a explicat că aceste fonduri operează pe orizonturi de zeci de ani.

Evaluarea strict la prețurile curente de piață duce inevitabil la perioade de volatilitate pe termen scurt, însă capacitatea demonstrată de a absorbi șocuri financiare consecutive dovedește robustetea fundamentelor sale.

Din punct de vedere al alocării capitalului, portofoliile de pensii private prezintă o structură defensivă, dominată de instrumentele cu venit fix. Aproximativ 67% din totalul investit este direcționat către aceste categorii, în timp ce 29% sunt alocate pieței de acțiuni. Această distribuție nu doar protejează investiitorii, ci contribuie activ la finanțarea economiei și la dezvoltarea pieței de capital locale. Capitalul strâns pentru viitoarele pensii intră astăzi în circuitul economic, susținând dezvoltarea infrastructurii financiare a țării.

Președintele ASF a insistat asupra importanței contextului demografic în analiza acestui sistem. Într-o societate confruntată cu provocări demografice serioase, pensiile private nu trebuie judecate pe baza dinamicii unui singur semestru sau a mișcărilor volatile ale burselor.

Ele constituie o construcție de lungă durată, bazată pe disciplina investițională, acumulare constantă și încredere în mecanismele de piață.

După aproape două decenii de existență, acest sistem s-a transformat într-o componentă structurală a economiei românești, devenind unul dintre pilonii esențiali prin care economiile actuale se transformă în siguranță financiară pentru bătrânețe.

Aceste date provine din raportul ASF privind evoluția pieței pensiilor private în prima jumătate a anului 2026. În paralel cu monitorizarea Piloanelor existente, Parlamentul a avansat un pas important în reglementarea cadrului legal pentru noi instrumente de economisire. Camera Deputaților a adoptat, prin vot final, un proiect legislativ care introduce conturi de pensii denumite Conturi de Economii și Investiții (CEI). Modelele utilizate sunt inspirate din practica americană, similară conturilor 401(k) și IRA (Individual Retirement Account).

Conform informațiilor publicate de Profit. ro, beneficiarii acestor noi conturi vor putea investi în titluri listate pe piața de capital, având opțiunea de a alege între două regimuri fiscale: deducibilitate contribuțiilor cu impozitare la retragere sau nedeductibilitate cu absența impozitului la retragere. Proiectul, inițiat de PNL și USR, dar cu sprijinul PSD, AUR, UDMR și deputaților neafiliați, a trecut de Senatul României înainte de vacanța parlamentară. Ulterior, a fost trimis rapid în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, unde comisia de buget a elaborat deja un raport preliminar de adoptare.

Dezbaterea denumirii acestor instrumente a fost una interesantă.

Inițial cunoscute ca Conturi Individuale de Investiții pentru Pensii (CIIP), acestea au fost redenumite de senatori ca Conturi Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV). După consultări cu Ministerul Finanțelor și ASF, forma finală adoptată în comisie le-a botezat ca Conturi de Economii și de Investiții (CEI).

Fondurile tale rămân separate de bugetul de stat!

Unul dintre inițiatori, deputatul USR Claudiu Năsui, a evidențiat potențul revoluționar al acestor conturi. El le-a descris ca fiind probabil cel mai de succes plan privat de pensie la nivel global, argumentând că ele sunt motorul puterii piețelor financiare americane.

Milioane de americani au devenit investitori prin simpla economisire pentru pensie prin intermediul bursei, un model pe care România încearcă să-l replicheze.

Noul instrument vine în completarea Piloanelor II și III, precum și a pensiilor ocupaționale, dar se distinge prin flexibilitate. Este un mecanism nou prin care orice cetățean poate economisi pentru bătrânețe, investind direct pe piața de capital, conform preferințelor personale.

Contribuțiile rămân voluntare, iar titularul contului are libertatea de a alege varianta fiscală: fie contribuții deductibile cu impozitare la retragere, fie contribuții nedeductibile dar neimpozitate la retragere.

Un avantaj major este faptul că câștigurile generate din investiții – inclusiv plusurile de valoare, dividendele și dobânzile sau cupoanele – vor fi complet scutite de impozit.

Fondurile din aceste conturi nu vor fi amestecate în bugetul de stat, iar beneficiarul va avea control total asupra destinației lor, putând alege între acțiuni, obligațiuni, ETF-uri sau alte instrumente. Retragerile sunt programate să aibă loc la momentul pensionării, cu excepția unor situații speciale.

Senatoarea PNL Gabriela Horga, co-inițiator al proiectului, a oferit un exemplu concret pentru a ilustra potențialul acestui sistem.

Ea a prezentat scenariul unui tânăr în vârstă de 30 de ani care decide să investească lunar suma de 150 de lei timp de 35 de ani.

Presupunând un randament mediu anual de circa 10%, la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, acest individ ar dispune de o sumă estimată la aproximativ 100.000 de euro.

Deși pare o sumă uriașă comparativ cu investiția mică și recurentă, ea ilustrează puterea compunerii procentuale pe termen lung. Totuși, Horga a atras atenția că, ca orice investiție, acest sistem nu garantează randamente fixe și nu elimină riscurile specifice pieței. Aici, a ea, intervine importanța educației financiare.

Conform textului propus, CEI sunt conturi de investiții deschise persoanelor fizice, care beneficiază de un regim fiscal specific și se deschid la administratori autorizați. Există două tipuri distincte de conturi:

Prima categorie este contul CEI cu regim de scutire (CEI-S). În acest caz, veniturile realizate la retragere sunt scutite de impozitul pe venit și nu intră în baza de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii, conform Legii nr. 227/2015 (Codul Fiscal), cu modificările ulterioare.

A doua categorie este contul CEI cu regim de deductibilitate (CEI-D). Acesta permite deducerea contribuțiilor fiscal, conform aceleiași legi. Contribuțiile pot fi efectuate de titular sau de angajator. În cazul în care angajatorul contribuie, deductibilitatea este plafonată la maximum 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă sau din solda/salariul lunar.

Tipul de cont ales nu poate fi schimbat după înființare, dar o persoană fizică poate deschide unul sau mai multe conturi, de orice tip, la unul sau mai mulți administratori. Fondurile acumulate pot fi investite în obligațiuni, acțiuni, OPCVM-uri sau alte instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate din UE sau piețe echivalente din țări terțe membre ale OCDE, conform Legii nr. 126/2018.

Se includ și titlurile de participare emise de OPCVM-uri distribuite în conformitate cu legislația aplicabilă. O excepție specifică din Legea nr. 126/2018 este menționată în textul original, indicând flexibilitatea cadrelor legale. Inițiatorii principali ai acestui demers legislativ sunt Claudiu Năsui, Gabriela Horga, Cristina Prună și Sebastian Burduja.