Vară liniștită: Fără taxe noi din cauza crizei politice
Deficitul bugetar: O poveste de succes temporară sau o iluzie periculoasă?!
O vară neașteptat de calmă se prefigurează pe scena fiscală românească, unde absența unui guvern cu puteri depline pare să joace un rol crucial în menținerea stabilității fiscale. Această situație paradoxală, în care incertitudinea politică aduce o oarecare predictibilitate economică, este o premieră în ultimii șase ani, conform declarațiilor președintelui Camerei Consultanților Fiscali (CCF), Daniel Manolescu.
Eforturile de consolidare a finanțelor publice au început să dea roade, deficitul înregistrat în luna mai fiind la jumătate față de cel din anul precedent. Concret, s-a redus de la 3,35% la 1,75%.
Această performanță se datorează în mare parte măsurilor anterioare de creștere a impozitelor, dar și, în mod semnificativ, înghețării pensiilor și salariilor din sectorul public.
Criza economică a modificat obiceiurile noastre de consum, nu-i așa?!
Manolescu subliniază că lipsa unui buget timp de trei luni și absența unui guvern funcțional în ultimele două luni au contribuit la menținerea cheltuielilor la un nivel extrem de scăzut.
El anticipează că această tendință va continua până în septembrie, asigurând astfel o presiune redusă asupra majorării fiscalității.
Cu toate acestea, stabilitatea fiscală obținută prin criza politică are un preț.
Ce rol joacă lipsa unui guvern stabil în menținerea stabilității fiscale?
Reducerea deficitului se resimte puternic în economie, în special în ceea ce privește consumul. Manolescu observă o creștere a numărului de spații comerciale goale și a vitrinelor de închiriat, un semn clar al scăderii puterii de cumpărare. Reprezentanții din retail confirmă această tendință, raportând o diminuare a vânzărilor.
Această realitate impune o perioadă de adaptare pentru toți actorii economici, cu speranța că situația se va stabiliza.
Un alt efect al absenței unui guvern este imposibilitatea emiterii de ordonanțe de urgență pe perioada verii. Această lipsă de intervenții legislative este percepută ca o veste bună de către președintele CCF.
Pe lângă aceasta, Ministerul Finanțelor a anunțat renunțarea la raportările semestriale, inclusiv la bilanțul la șase luni, o măsură ce simplifică birocrația pentru companii.
Traiectoria fiscală: Angajamente și provocări
Chiar și ANAF se alătură eforturilor de simplificare, renunțând la hârtia specială, cu filigran și șase culori, pentru două acte administrative importante, optând pentru hârtie simplă, similar altor documente fiscale.
România se află sub lupa Comisiei Europene, fiind în procedură de deficit excesiv. Anul trecut, țara a riscat chiar pierderea fondurilor europene.
Cu eforturi considerabile, România a reușit să revină pe o traiectorie de ajustare bugetară.
Retrospectiva fiscală: Deficitul anilor trecuți
Bugetul pentru 2026 prevede o țintă de deficit de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standard UE), în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisie.
Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), echivalentul a 146 miliarde lei. Această cifră reprezintă o scădere de un punct procentual față de deficitul înregistrat în 2024, care a fost de 8,67% din PIB.
Pe standardul ESA, deficitul în 2025 a fost de 7,9% din PIB, în timp ce în 2024 a atins 8,7%. În ciuda progreselor, provocările rămân semnificative pentru atingerea stabilității fiscale pe termen lung.