USR propune verificarea identității și închiderea creditelor pentru protejarea clienților IFN
Prin aceste măsuri, proiectul legislativ propus de USR urmărește creșterea transparenței
USR propune verificarea identității și închiderea creditelor pentru protejarea clienților IFN
Senatorul Cynthia Păun a subliniat că prea mult timp legea a favorizat mai mult creditorii decât consumatorii, ducând la situații în care oameni s-au trezit cu datorii la recuperatori fără să fi semnat orice document, penalități pentru notificări neprimite și nici o dovadă de plată finală. A explicat că un sistem în care aceasta se întâmplă ani la rând a devenit, pentru unele entități, un veritabil model de afaceri. Propunerea USR pune costul verificării identității pe creditor și transferă riscul fraudei către cel care oferă banii fără să se asigure cine le primește. Conform senatorului, e esențial să nu fie consumatorul cel care suportă consecințele unei identități false utilizate pentru obținerea unui credit.
Un alt punct esențial al inițiativei privind protejarea consumatorilor în domeniul creditelor la distanță este obligarea creditorilor să confirme identitatea consumatorului înainte de semnarea oricărui contract. Această verificare trebuie să fie realizată prin intermediul unui procedeu care să asigure siguranță și validitate juridică. De asemenea, propunerea prevede că notificările trimise consumatorilor trebuie să fie transmise prin canale care permit confirmarea primirii, fie prin predare personală, scrisoare recomandată cu aviz de primire, fie orice alt mijloc echivalent care oferă dovada de recepție. Astfel, se elimină riscul de a nu ști dacă un mesaj a fost primit sau nu, problemă care a dus frecvent la aplicarea de penalități nejustificate.
Senatorul Remus Negoi a insistat pe necesitatea transparenței la încheierea unui credit, declarând că un consumator nu trebuie să aștepte luni pentru a afla starea finală a obligațiilor sale și nici să-și asumă singur burdensul de a demonstra că nu a contractat un credit în numele său. A precizat că dacă datele unei persoane sunt folosite fraudulos pentru a obține un credit, creditorul are obligația să dovedească că a verificat identitatea persoanei care a efectuat contractul. La finalul raportului contractual, consumatorul trebuie să primească rapid și clar o situație detaliată a creditului, fără ambiguități sau întârzieri.
Această situație finală trebuie să conțină informații precise și standardizate: suma inițială a creditului, suma totală achitată, detalii despre plățile către principal, dobânzi și comisioane, valoarea și data fiecărei plăți efectuate, soldul restant, precum și eventualele raportări către registrele de risc de credit. Documentul trebuie să fie transmis în maxim cincisprezece zile lucrătoare de la încheierea raportului contractual, termen ales pentru a asigura rapiditatea și eficiența comunicării. Acest mecanism are ca scop să împiedice neînțelegerea și litigiile privind starea financiară a creditului, oferând consumatorului un instrument clar de verificare și control.
Prin aceste măsuri, proiectul legislativ propus de USR urmărește creșterea transparenței, predictibilității și siguranței juridice în raporturile dintre consumatori și furnizori de credite, reducând în același timp riscul de fraude și disputele generate de comunicări neclare sau lipsă de documentație. De asemenea, inițiativa vrea să elimine diferențele de tratament între consumatorii de credite de consum și cei de credite imobiliare, promovând un cadru regulamentar mai coerent și egal pentru toți beneficiarii de servicii financiare, indiferent de tipul creditului contractat.
În prima jumătate a anului 2026, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a înregistrat un număr record de 2.060 de solicitări, cel mai mare semestru din ultimele peste zece ani de activitate. Trimestrul al doilea a fost singurul în care s-a depăşit pragul de 1.000 de cereri conforme, cu exact 1.092 solicitări primite. Această creștere de 40% comparativ cu primul semestru al anului 2025, când au fost înregistrate 1.464 de cereri, reflectă presiunea economică pe care o suportă populație, atât la nivel național, cât și internațional, determinată de creșterea costului de viață și căutarea de soluții pentru stabilizarea situației financiare personale.
În ceea ce privește procedurile de conciliere, în prima jumătate a anului 2026, băncile au participat la aproximativ 400 de runde de negocieri, în timp ce instituțiile financiare nebancare (IFN-urile) nu au acceptat nicio cerere de negociere, malgré că au primit peste 600 de solicitări. Din totalul negocierilor în care băncile au fost implicite, 332 s-au încheiat prin acord amiabil, reprezentând 91% din toate cazurile tratate. Beneficiile finanziere totale rezultate din aceste soluții au ajuns apropiate de un milion de euro, ceea ce se traduce într-o medie de aproximativ 2.700 de euro obținuți în urma fiecărei negocieri rezolvate pacific.
Cele mai frecvente probleme analizate de conciliatorii CSALB se referă la contractele de creditare
De asemenea, 59 de procese desfăsurate davanti instanțelor de drept comun au fost încheiate prin mediere, fie pe recomandarea judecătorilor, fie pe inițiativa una dintre părți, în cadrul CSALB, serviciu gratuit pentru consumatori. Mediana duratei unui astfel de proces a fost de două săptămâni, cu sprijinul unui conciliator specializat în domeniul financiar-bancar. De la 2021 până la finalul primului semestru al anului 2026, peste 880 de litigii au fost rezolvați prin dialog și consens, fără a necesita recursul la instanțele judecătorești.
Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2026, 1.458 au abordat diverse probleme în raportul cu banca, în creștere față de 1.095 în perioada similară a anului 2025. În același timp, 602 de solicitări se referă la aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile, comparativ cu 369 în S1 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 63% în numărul absolut și o creștere a ponderei din total de la 25% la 29%.
Până la finalul S1 2026, 202 de cereri au fost rezolvate direct între comercianți și consumatori, după intervenția CSALB: 166 de cazuri soluționate de bănci și 36 de IFN-uri, în contraste cu 91 și 32 înregistrate în prima jumătate a anului 2025. Aceasta indică aproape dublarea numărului de soluții directe obținute de către bănci, reflectând o tendință de a folosi această metodă, mai ales atunci când cererile sunt simple și nu necesită expertiză suplimentară de la conciliatori.
Cele mai frecvente probleme analizate de conciliatorii CSALB se referă la contractele de creditare, cu aproximativ 90% din totalul cererilor legate de restituirea sumei (comisioane, dobânzi), reducerea soldului sau ratei lunare, anularea restanțelor, reschedularea, refinanșarea, renegocieri sau reechilibrarea contractelor, inclusiv din motive de impreviziune. Alte solicitări comune includ cautarea de soluții pentru optimizarea costurilor, trecerea de la ROBOR la IRCC, conversia valutară a creditului, recalcularea dobânzii, asumperea de angajamente de plată sau eliminarea clauzelor contractuale considerații abusive.
Se observă, de asemenea, un interes crescut pentru cereri legate de ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, deși aceste cazuri nu sunt admise în procesul de negociere prin CSALB și sunt, de obicei, rezolvate direct între parti sau clasate altfel. În S1 2026, au fost înregistrate 340 de asemenea cereri, în creștere față de 321 în S1 2025 și 669 în S1 2024, deși volumul total de cereri a continuat să crească, indicând o modificare în natura solicitărilor, nu doar în cantitatea lor.
În prima jumătate a 2026, ponderea cererilor considerații negociabile din total a ajuns la 84%, în creștere față de 78% în S1 2025 și 65% în S1 2024. Această evoluție sugerează o biasare spre soluzii amiabile și negociate, în locul abordărilor contentioase sau judecătorești, reflectând o mai mare disposiție de la ambele părți să găsească compromisuri fără a ajunge la litigii.
Din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor în S1 2026, 395 au fost transformate în dosare oficiale de negociere, în timp ce IFN-urile nu au acceptat transformarea niciunei dintre cele 480 de cereri negociabile primite. Această diferență de comportament sublinia o reticență a IFN-urilor de a participa la mecanismele de soluționare alternativă, chiar și când cererile sunt considerații negociabile de către consumatori.
Senatorii Păun și Negoi au atribuit creșterea numărului de cereri trimise la CSALB presiunii financiare generate de contextul economic tensions, atât intern, cât și internațional. Creșterea prețurilor, disbalanțele macroeconomice și conflictele internaționale au produs îngrijorări legitime între populație, determinând mulți consumatori să caute soluții proactivă, să anticipeze dificultanțe și să gestioneze cu prudență resursele financiare personale. În acest cadru, existența unui mecanism de dialog stabil, funcțional și accesibil de peste un deceniu — în funcțiune din 2016 — a fost considerată un avantaj semnificativ, oferând o alternativă eficientă și de costuri reducere pentru rezolvarea konfliktelor.
Prin implementarea măsurilor propuse — verificare identitetică strictă, notificări cu dovadă de primire și situații finale clare și rapid transmise — USR dorește să construiască un sistem mai just, în care responsabilitatea să fie corect atribuită și în care consumatorul să fie protejat împotriva abuzurilor, erorilor și fraudei, indiferent de tipul creditorului sau natura creditului contractat. Obiectivul final este celui de a asigura o protecție egală și eficientă pentru toți beneficiarii de servicii financiare, printr-un cadru legislativ care să pună accentul pe transparență, corectitudinea procedurilor și respectul drepturilor consumatorului.