S&P menține ratingul României la BBB-, dar păstrează perspectiva negativă
S&P menține nota, dar păstrează perspectiva negativă?
Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a confirmat, vineri seara, statutul României în zona investițiilor sigure, menținând nota suverană la nivelul BBB-.
Deși această decizie permite țării să rămână pe lista entităților recomandate pentru investiții, instituția a păstrat perspectiva negativă, semnalând că nu există încă motive suficiente pentru o relaxare a criteriilor de evaluare.
Această reconfirmare intervine într-un context extrem de tensionat, la doar două zile după ce Parlamentul a respins coaliția guvernamentală propusă de Siegfried Mureșan și după cinci luni de incertitudine politică.
În prezent, România a reușit să evite scăderea în categoria „junk”, dar avertismentul emis de analiști rămâne valabil: procesul de consolidare fiscală trebuie să continue neîntrerupt, iar capacitatea noului executiv de a elabora și implementa un buget realist pentru anul 2027 va fi factorul decisiv pentru următoarea revizuire a notelor.
Ministerul Finanțelor subliniază că decizia S&P reflectă recunoașterea progreselor realizate de București în aplicarea programului de ajustare macroeconomică. În anul 2026, reducerea datoriilor publice și absorbirea eficientă a fondurilor europene s-au menținut pe traseul previzuit, iar investițiile publice, finanțate în mare parte din surse externe, au constituit un pilon esențial pentru sustenabilitatea economică.
Astfel, România a demonstrat agenției de rating că eforturile de disciplină fiscală nu s-au oprit, chiar și în pofida lungii perioade de guvernare provizorie.
Decizia S&P reflectă ce aspect al economiei românești?
Acest aspect constituie un argument puternic pentru păstrarea statutului actual, într-un moment în care toate cele trei marife agenții – S&P, Moody’s și Fitch – au poziționat România la ultimul palier al categoriei investment grade, având toate o perspectivă negativă.
Deși nota a fost menținută, S&P nu a modificat perspectiva negativă, punând accent pe riscurile asociate continuităii consolidării fiscale în anii 2027 și 2028, dar și pe impactul potențial al instabilității politice persistente. România continuă să se confrunte cu ce provocări majore? Țara se confruntă în continuare cu un deficit al contului curent semnificativ și cu o nevoie majoră de finanțare externă, elemente care o fac vulnerabilă la orice schimbare a încrederii investitorilor sau a condițiilor de accesare a creditelor.
Prin urmare, decizia din vineri nu rezolvă definitiv problema ratingului, ci oferă României un interval de timp pentru a dovedi că măsurile de ajustare fiscală pot fi susținute și după anul 2026.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că păstrarea ratingului reprezintă un succes notabil, însă avertizează că provocările reale abia urmează. „Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a declarat oficialul.
Conform vizunii sale, prioritățile imediate includ respectarea strictă a obiectivelor de deficit pentru 2026 și elaborarea unui buget credibil pentru 2027, care să consolideze încrederea piețelor financiare.