Șeful ASF, Alexandru Petrescu: Pensiile private sunt motorul tăcut care susține economia României
Unde s-a ajuns după aproape două decenii?
Într-o Românie în care îmbătrânirea populației apasă tot mai greu pe umerii sistemului public, pensiile private nu mai pot fi privite doar prin prisma unor fluctuații de moment sau a profiturilor de pe un trimestru pe altul. Ele reprezintă o infrastructură financiară pe termen lung, construită pe disciplină, acumulare constantă și, mai ales, pe încrederea celor care economisesc.
La 8 octombrie 2026, Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a publicat în Financial Intelligence o analiză profundă asupra acestui sector devenit vital pentru stabilitatea națională.
Datele oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2026 arată o evoluție spectaculoasă a sistemului. Activele totale aflate în gestiunea fondurilor de pensii private au atins uriașa sumă de 246,2 miliarde de lei. Vorbim despre o creștere formidabilă, de 39% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cum se împart banii viitorilor pensionari?
Ca să înțelegem mai bine dimensiunea acestui motor economic, suma reprezintă nu mai puțin de 12,35% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Aceste cifre nu sunt doar statistici reci, ci demonstrează maturizarea unui ecosistem care a devenit cel mai important rezervor de capital autohton.
Sistemul funcționează pe două paliere clare, cu roluri bine definite. Pilonul II, cel al pensiilor administrate privat (obligatorii sau facultative pentru angajați), concentrează cea mai mare parte a resurselor: 237,4 miliarde de lei. În paralel, Pilonul III, dedicat celor care vor să economisească suplimentar și complet voluntar, a strâns active de 8,78 miliarde de lei. În spatele acestor munți de bani se află o uriașă forță socială: peste 9,64 milioane de români participă activ la acest sistem.
Oamenii se întreabă adesea dacă banii lor sunt în siguranță în perioade de criză.
Unde investesc fondurile de pensii?
Ele lucrează pe termene lungi, de zeci de ani, ceea ce face ca episoadele de volatilitate de pe piețe să fie absolut firești. Istoria recentă a dovedit că arhitectura pensiilor private din România este extrem de solidă. Sistemul a încasat șocuri financiare majore și succesive, dar a reușit de fiecare dată să își revină rapid și să își protejeze activele.
Modul în care sunt plasați acești bani arată un echilibru fin între siguranță și randament. Aproape două treimi din active, adică 67%, sunt plasate în instrumente cu venit fix, garantând o stabilitate ridicată. Restul de 29% merge către acțiuni, cu o orientare masivă către bursa locală.
Prin această strategie, banii strânși pentru bătrânețe nu stau degeaba. Ei finanțează direct marile companii românești și consolidează piața autohtonă de capital chiar în acest moment. După aproape 20 de ani de funcționare, pensiile private au încetat să mai fie doar o opțiune alternativă. Ele sunt acum o piesă de bază în angrenajul economic al țării, transformând economiile de azi în certitudini pentru ziua de mâine.