Salariul mediu net scade cu 132 de lei în august 2026

De ce a scăzut salariul real în august 2026?

Salariul real a scăzut pentru 14 luni consecutive. În august 2026, chiar dacă suma încasată a crescut cu 5,6% față de anul trecut, puterea de cumpărare a salariului mediu net s-a deteriorat.

Indicele care corectează venitul cu prețurile a ajuns la 99,5%, ceea ce înseamnă că inflația a „mâncat” o parte din câștigul suplimentar în lei. Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele: un câștig mediu net de 5.688 de lei și un brut de 9.497 de lei.

Comparativ cu luna precedentă, situația este mai seriousă: netul a scăzut cu 132 de lei (2,3%), iar brutul cu 212 de lei (2,2%).

Astfel, august 2026 marchează cel de-al 14-lea lună în rând cu evoluție negativă a salariului real.

La începutul acestei serii, în iulie 2025 față de iulie 2024, indicele era de 97,6%; pentru august 2026 față de august 2025, a ajuns la 99,5%.

În celelalte luni ale anului, INS a raportat: în martie, netul mediu a fost de 5.938 de lei (brut 9.902 lei); în aprilie, 5.843 de lei net și 9.740 lei brut; în iulie, 5.820 de lei net și 9.709 lei brut. Aceste valori arată o tendință clar descendentă a veniturilor lunare.

INS explică scăderea din august prin retrageri ale premiilor ocazionale, drepturilor în natură și ajutoarelor bănăști acordate anterior. Au contribuit și nerealizările de producție, încasările mai mici de la contracte sau proiecte, precum și concediile fără tichete de masă.

În contrast, sectoarele cu creșteri au beneficiat de premii trimestriale sau anuale, performanțe deosebite, producție mai mare și reduceri de personal cu salarii sub medie.

Diferențele între sectoare sunt marcate. Cel mai mare câștig mediu net s-a înregistrat în programarea și consultanța în IT: 13.010 de lei.

Urmărește extracția de petrol brut și gaze naturale, cu 11.760 de lei. La opus, „alte activități de servicii” au doar 2.985 de lei net, iar pescuitul și acvacultura au 2.998 de lei.

Cum afectează inflația puterea de cumpărare a salariului?

În ceea ce privește variațiile lunare pe sectoare, fabricarea de autovehicule pentru transport rutier, remorci și semiremorci a scăzut cu 18,3% – cea mai mare reducere raportată. Arhitectura și ingineria, producția altor mijloace de transport, serviciile juridice și contabilitate, precum și extracția de petrol, au avut scăderi între 10,5% și 14%.

Jocurile de noroc și pariurile au crescut cu 8%, iar media (filme, TV, muzică), distribuția de conținut, activitățile sportive și distractive, precum și producția de articole din tutun au înregistrat creșteri între 3% și 6,5%.

În sectorul bugetar, sănătatea și asistența socială au scăzut cu 1,1%, învățământul cu 1%, iar administrația publică cu 0,6%.

Contextul inflaționist din septembrie 2026 aggravă presiunea.

Rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august, conform INS. Prețurile serviciilor au crescut cu 11,12% pe anul, bunurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.

INS oferă și comparații: indicele prețurilor de consum în septembrie 2026 față de august este 100,77%; față de decembrie 2025, scumpirea este de 5,4%; iar față de septembrie 2025, rata anuală este de 6,6%. Modificarea medie a prețurilor în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) față de perioada precedentă este de 9,2%.

Pe baza IAPC, indicele pentru septembrie raportat la august este 100,76%, iar rata anuală este de 6,5%. Modificarea medie pe două perioade de 12 luni este de 8,4%.

Aceste date confirmeză: deși salariul nominal a crescut, scumpirile au erodat o parte din acest câștig.

În august, BNR a revizuit prognoza inflației pentru finalul lui 2026, urcând-o de la 5,5% la 6,1%, conform guvernatorului Mugur Isărescu. Pentru 2027, estimarea a fost ajustată la 3,4%, față de 2,9% anterior.

Această revizie reflectă o presiune inflaționistă mai mare decât cea previzuită.