Salariile și pensiile: sursa principală a veniturilor familiei românești

Sunt pensiile un pilier esențial în mediul rural?

Dependența economică a familiilor din România față de munca plătită și pensiile este copleșitoare, iar capitalul și proprietatea joacă un rol foarte mic în bugetele casnice. Conform datelor recente, veniturile totale medii ale unei gospodării au fost de 9.525 de lei lunar la începutul anului în curs. Din această sumă, 6.488 de lei au venit direct din salariile brute și alte drepturi salariale asociate. Astfel, remunerația din muncă a reprezentat 68,1% din totalul veniturilor, demonstrând o dependență structurală majoră.

A doua componentă semnificativă a bugetului familial este reprezentată de prestațiile sociale, care au adus în medie 1.904 lei pe lună, echivalentul a 20% din veniturile totale. Din acest segment, cea mai mare cotă a fost constituită de pensiile de stat. Acestea au generat, în medie, 1.633 de lei pentru fiecare gospodărie, o valoare care se traduce prin 17,1% din venitul total. Practic, pentru fiecare șase lei care intră în contul unei familii românești, aproape un leu provine din sistemul public de pensii.

Contribuția sectorului agricol și a activităților independente la veniturile totale rămâne redusă din punct de vedere statistic. Veniturile obținute din activități neagricole desfășurate în mod independent s-au cifrat la doar 214 lei lunar pentru o gospodărie medie, reprezentând 2,3% din total.

Sectorul agricol a adus 115 lei pe lună, o valoare care corespunde cu 1,2% din veniturile globale. Vânzarea produselor agroalimentare, precum și a animalelor și păsărilor, a generat încă 56 de lei suplimentari.

Contribuie activitatea independentă și agricultura semnificativ la venituri?

De asemenea, veniturile primite în natură au fost estimate la 587 de lei per gospodărie, adică 6,2% din total, dintre care 472 de lei au reprezentat consumul din resursele proprii ale familiei.

Veniturile generate de proprietăți sunt practic inexistente în statisticile privind gospodăriile românești. Definite de Institutul Național de Statistică (INS), aceste venituri s-au situat la un nivel extrem de scăzut de 14,75 lei lunar pentru gospodăria medie. Această valoare reprezintă doar 0,15% din veniturile totale, ceea ce înseamnă că la fiecare 1.000 de lei încasați de o familie, mai puțin de doi lei provin din proprietăți.

Această cifră sugerează că încasările din chirii, dobânzi, dividende și alte forme de remunerare a capitalului sunt neglijabile la nivelul mediei naționale, deși este posibil ca ele să fie concentrate într-un segment foarte restrâns al populației.

În ansamblu, indicatorii evidențiază faptul că familiile din România se bazează aproape exclusiv pe munca angajată și pe pensiile de stat, nu pe capital și proprietate. Există, totuși, o diferență marcată între mediul urban și cel rural, determinată în principal de nivelul salariilor.

Fac salariile diferența în disparitățile urbano-rurale?

O gospodărie din zona urbană a înregistrat venituri totale de 10.678 de lei lunar, dintre care 7.876 de lei au provenit din salarii, o pondere de 73,8%.

În contrast, în mediul rural, veniturile totale au fost de 8.185 de lei, iar salariile au contribuit cu 4.874 de lei, reprezentând 59,6% din total. Diferența salarială netă dintre o gospodărie urbană și una rurală depășește, astfel, 3.000 de lei pe lună, ruralul menținând un avantaj derivat din autoconsum.

Deși pensiile au avut o pondere procentuală mai mare în mediul rural, ajungând la 17,8% din veniturile gospodăriilor rurale, față de 16,7% în mediul urban, suma efectivă încasată a fost superioară în orașe. Media lunară pentru pensiile din zonele urbane a fost de 1.784 de lei, comparativ cu 1.458 de lei în zonele rurale. Regiunea București-Ilfov se distinge ca zona în care gospodăriile depind cel mai mult de salarii, având în același timp cele mai mari niveluri de remunerație. Veniturile totale aici au atins 13.034 de lei pe gospodărie, dintre care 10.227 de lei au provenit din salarii, o pondere record de 78,5%.

În aceeași regiune, pensiile au adus 1.593 de lei, echivalentul a 12,2% din venitul total, cea mai mică pondere la nivel național. Veniturile din proprietate au fost extrem de reduse, de doar 5,5 lei pe gospodărie. București-Ilfov înregistrează venituri totale cu 37% peste media națională și cu aproape 58% peste regiunea Sud-Est, care ocupă ultimul loc în clasament. Aceste date provin din Ancheta bugetelor de familie (ABF). Se menționează că, din cauza rotunjirilor coeficienților de extindere, pot exista mici discrepanțe între totaluri și insumarea componentelor. De la anul 2020, informațiile privind categoria „Agricultori” din regiunea București-Ilfov nu mai sunt prezentate, din cauza numărului redus de observații colectate în cadrul anchetei.