Salariile din România, înghițite de o inflație galopantă

Cum arată piața muncii?

Inflația galopantă a șters orice progres real din veniturile angajaților din România, arată cele mai recente date.

Deși fluturașii de salariu au înregistrat o creștere nominală de 4,8% pe parcursul anului 2025, o scumpire a vieții estimată la un nivel alarmant de 9,7% a neutralizat complet acest avans.

Un salariu real care s-a contractat cu aproximativ 4,5%, o concluzie susținută de Barometrul Salariilor din România 2026, o analiză elaborată de agenția de recrutare International Work Finder.

Studiul scoate la iveală și alte disfuncționalități majore de pe piața muncii. Diferența dintre câștigurile din Capitală și media națională a urcat la un decalaj de 46%. În același timp, prăpastia dintre sumele pe care le așteaptă candidații și ceea ce sunt dispuși sau pot angajatorii să ofere continuă să se adâncească, ajungând la o medie de aproape 30%.

Publicația „Barometrul Salariilor din România 2026” reprezintă cea mai cuprinzătoare analiză salarială lansată până acum de International Work Finder. Documentul ia la rând 246 de roluri profesionale din 11 sectoare economice și 42 de județe.

Scopul este de a le oferi companiilor un reper precis într-o perioadă în care transparența salarială nu mai e doar o obligație legală, ci o armă strategică pentru a atrage și păstra oamenii buni.

Cum stăm față de Uniunea Europeană?

Georgiana Brudaru, care conduce departamentul de recrutare al agenției, subliniază că banii rămân factorul numărul unu la angajare, dar valoarea unei oferte se citește mereu prin prisma pieței. „Companiile au nevoie de date obiective ca să vadă dacă pachetele lor salariale țin pasul cu realitatea”, explică ea.

Barometrul a fost gândit tocmai pentru a transforma cifrele seci în decizii de business sănătoase.

La scară europeană, România rămâne una dintre cele mai accesibile piețe de muncă din blocul comunitar.

Costul orar al forței de muncă a ajuns la 13,6 euro, adică vreo 39% din media UE de 34,9 euro pe oră. Doar că acest avantaj începe să pălească.

Sub presiunea majorărilor salariale și a lipsei acute de personal calificat, costul orar al muncii a sărit cu 10,6% în ultimele douăsprezece luni — unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din afara zonei euro.

IT-ul își păstrează coroana în topul salarial, în timp ce prăpastia dintre industrii se adâncește. Datele International Work Finder arată că sectorul tehnologic oferă cele mai mari venituri, cu o mediană netă lunară de 11.750 de lei, adică dublu față de media pe țară.

Care sunt domeniile cu cele mai mari venituri?

Pe locurile următoare vin domeniul juridic și industria farmaceutică, ambele cu o mediană de 11.000 de lei, urmate de vânzări, cu 10.750 de lei. La polul opus, retailul rămâne cenușăreasa economiei, cu o mediană netă de doar 4.700 de lei pe lună.

Iată cum arată ierarhia pe sectoare:

- IT: 11.750 lei - Legal: 11.000 lei - Pharma: 11.000 lei

- Sales: 10.750 lei - Financiar: 10.000 lei - Marketing: 9.250 lei

- Logistică: 8.500 lei - Inginerie: 8.000 lei - HR: 7.500 lei

Unde se câștigă cel mai bine?

- Business Services (BPO/SSC): 6.500 lei - Retail: 4.700 lei

La nivel individual, cele mai consistente sume merg către funcții de conducere și nișe unde criza de specialiști este cronică. Printre cele mai mari remunerații maxime din piață se numără: - Director Medical (Pharma): 28.000 lei - CFO (Financiar): 26.000 lei - Audit Partner / Director (Financiar): 25.000 lei - Finance Director (Financiar): 25.000 lei

- Business Unit Manager Pharma (Pharma): 23.000 lei - Tax Director / Partner (Financiar): 22.000 lei - CISO (NIS2) (IT): 22.000 lei

- Director Dezvoltare Proiecte Regenerabile (Inginerie): 22.000 lei - Director de Șantier (Inginerie): 22.000 lei - Supply Chain Director (Logistică): 22.000 lei

Poziția de Director Medical conduce detașat topul, cu o mediană netă de 28.000 de lei, adică de aproape zece ori mai mult decât un salariu de la baza ierarhiei. Georgiana Brudaru explică acest fenomen simplu: banii nu mai răsplătesc doar simpla fișă a postului, ci mai ales cât de greu găsești omul potrivit.

Pentru roluri precum CISO, arhitect de sistem sau seniori din pharma, candidații eligibili din toată țara se numără cu zecile, nu cu sutele, iar asta se vede direct în ofertele financiare.