Buget Personal
Buget Personal

Salariile cresc doar pe hârtie: De ce ne simțim tot mai săraci?

De Laura Grigorescu 14.11.2026

Prăpastia dintre sectoarele economice?

Puterea de cumpărare a românilor continuă să se topească, în ciuda faptului că cifrele de pe fluturașul de salariu arată, la prima vedere, mai bine. Deși veniturile nominale au urcat, capacitatea reală de a acoperi cheltuielile lunare a intrat din nou pe o pantă descendentă.

În septembrie, salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei, o creștere de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, când punem în balanță inflația, realitatea este dură: puterea de cumpărare s-a contractat cu 1,5%. Este a 15-a lună consecutivă în care veniturile reale ale românilor pierd teren, potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică. Dacă privim evoluția de la o lună la alta, avansul este aproape insesizabil (0,5%), iar indicele veniturilor reale stagnează la 99,7%. În ceea ce privește salariul brut, acesta a atins 9.532 lei, cu un plus modest de 35 de lei față de august.

Cine a câștigat și cine a pierdut?

Inegalitățile din piața muncii devin tot mai evidente. În timp ce IT-iștii și consultanții câștigă, în medie, 13.513 lei net, angajații din extracția petrolului și a gazelor naturale se apropie de acest prag, cu 13.336 lei. La polul opus, realitatea este mult mai aspră: cei care lucrează în servicii sau în acvacultură abia dacă depășesc pragul de 3.000 de lei net. Această discrepanță de 4,5 ori între extreme subliniază o piață a muncii fragmentată, unde sectoarele tehnice și energetice domină autoritar, în timp ce serviciile de bază rămân blocate în zona veniturilor modeste.

Dinamica salarială de la o lună la alta arată o volatilitate ridicată. Extracția de petrol și gaze, alături de prelucrarea țițeiului, au marcat cele mai mari creșteri, de peste 12-13%. Sectoare precum metalurgia sau industria tutunului au bifat și ele majorări consistente, între 5,5% și 10%. În schimb, norocul s-a întors împotriva celor din industria jocurilor de noroc, care au înregistrat o scădere de 9,3%. Declinul a lovit și sectoare precum producția media, depozitarea sau serviciile juridice și contabile, unde salariile au scăzut cu procente între 5,5% și 7%. În sectorul bugetar, tabloul este mixt: sănătatea și administrația publică au înregistrat ușoare scăderi, în timp ce învățământul a marcat o creștere de 1%. Această fragmentare demonstrează că, în timp ce privatul se ajustează rapid la cererea pieței, sectorul bugetar rămâne prizonierul unor plafoane rigide.

Citește versiunea completă