Salariile au crescut cu 4,8%, dar inflația de 9,7% a anulat avansul
Bucureștiul conduce detașat în topul veniturilor?
Inflația a șters din start creșterea nominală a veniturilor: salariul real a scăzut cu 4,5%.
Datele recente din barometrul International Work Finder arată o prăpastie uriașă în 2025 între prețurile tot mai mari și banii pe care îi primesc angajații din România. Chiar dacă salariul nominal a urcat cu 4,8%, inflația a ajuns la 9,7% și a înghițit acest avans. În realitate, puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 4,5%.
Analiza pe regiuni scoate la iveală o piață a muncii puternic polarizată. Bucureștiul e campion absolut, cu un salariu mediu net de 7.073 de lei, adică cu 46% peste media pe țară, care a ajuns la 4.839 de lei în urma calculului efectuat pe 42 de județe.
IT-ul domină piața salariilor!
Pe locul doi vine Cluj-Napoca, unde media e de 6.633 de lei (cu 37% peste medie), urmat îndeaproape de Timișoara, cu 6.192 de lei, adică un plus de 28%.
La polul opus, cel mai mic salariu net din țară se înregistrează în județul Hunedoara, unde oamenii câștigă în medie 4.108 lei.
La nivel de domenii, industria IT rămâne liderul necontestat, cu o mediană netă lunară de 11.750 de lei – aproape dublu față de media națională.
Cât de mare este prăpastia dintre cerere și ofertă?
Pe locurile următoare se situează domeniul juridic și cel farmaceutic, ambele cu mediatice de 11.000 de lei, în timp ce vânzările închid acest top cu 10.750 de lei.
La capătul celălalt, retailul rămâne cel mai slab plătit sector din studiu, cu o mediană netă de doar 4.700 de lei. Cei mai mulți bani se fac în pozițiile de conducere sau pe nișele unde e criză acută de specialiști.
De ce există un pesimism generalizat privind economia?
O altă problemă gravă este discrepanța uriașă dintre ce își doresc candidații și ce sunt puțini angajatori dispuși să dea. Oamenii cer în medie 7.000 de lei net, în timp ce firmele oferă în jur de 5.400 de lei, ceea ce înseamnă un decalaj de 30%.
Lucurile stau și mai prost în ingineria energetică, unde diferența urcă la 42%, sau în banking și imobiliare, unde ajunge la 40%.
În acest climat economic plin de incertitudini, optimismul a devenit o oază rară: 9 din 10 români se declară pesimisti cu privire la viitorul economiei.