Românii, codași la viața profesională: De ce muncim mai puțin ca europenii?
Tinerii români, mai puțin activi pe piața muncii decât europenii?!
Românii muncesc semnificativ mai puțin decât majoritatea europenilor, iar asta se vede în durata medie a vieții profesionale.
Această realitate nu înseamnă neapărat că lucrăm mai puține ore pe săptămână, ci că rămânem activi pe piața muncii o perioadă mai scurtă, chiar dacă programul nostru ar fi redus sau flexibil.
Diferențele dintre țări scot la iveală mai multe aspecte: de la implicarea inegală a diverselor categorii de populație, la intrarea târzie a tinerilor în câmpul muncii, pensionarea anticipată sau un număr mare de persoane inactive. Ioan Nistor, Macroeconomist Șef la Banca Transilvania, subliniază că Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră.
De ce părăsesc românii piața muncii mult prea devreme?
Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii.
Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani.
În ultimii ani, rata de ocupare a forței de muncă în România a scăzut, mai ales în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 30 de ani. Mulți dintre ei preferă să-și continue studiile sau să-și caute un viitor în străinătate. Acest fenomen este accentuat de lipsa unor salarii competitive și de incertitudinea economică adusă de pandemia recentă. Această tendință este îngrijorătoare, deoarece tinerii sunt motorul inovației și al dezvoltării economice.
O piață a muncii care nu reușește să-i integreze eficient riscă să piardă un potențial valoros.
De ce muncesc românii mai puțin decât europenii?!
Presiunea asupra sistemului de pensii este o consecință directă a acestei situații: un număr tot mai mic de contribuabili activi trebuie să susțină un număr tot mai mare de pensionari. Această disproporție demografică, agravată de migrația forței de muncă calificate, pune sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului actual. Soluțiile ar putea include reforme structurale, stimulente pentru angajare și programe de recalificare profesională.
Cum se calculează indicatorul privind durata medie a vieții profesionale?
Acesta este determinat prin însumarea ratelor de participare la piața muncii pentru fiecare grupă de vârstă, de la 15 ani până la vârsta de pensionare, reflectând astfel numărul mediu de ani pe care o persoană îi petrece în activitate economică.