România la Concordia Summit: Strategii pentru atragerea investițiilor și consolidarea încrederii
Cum a evoluat situația în ultimii 15 ani?
La București, Confederația Patronală Concordia a organizat recent cea de-a doua ediție a summitului său anual, un eveniment dedicat explorării modalităților de mobilizare a capitalului național. Această reuniune, care a adunat lideri de opinie, politicieni și reprezentanți ai sectorului privat, a avut în centrul atenției provocarea de a stimula investițiile și de a consolida legătura de încredere dintre stat și piață.
Organizația patronală, care are sub umbrela sa companii din douăzeci de sectoare economice distincte, generează o contribuție semnificativă de treizeci la sută la Produsul Intern Brut al țării.
Contextul regional și internațional impune o nouă definiție a obiectivelor de creștere. România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, se confruntă cu necesitatea de a recalibra direcțiile strategice pentru a menține competitivitatea în fața gigantelor globale, precum Statele Unite și China.
Evoluția economică din ultima decennie și jumătate, începând cu aderarea la blocul comunitar, a adus progrese notabile, însă întrebarea centrală rămâne modul în care se poate susține această dinamism pe termen lung.
O soluție identică de către participanți este accelerarea fluxurilor de investiții, ținând cont de poziția strategică a României, care se numără printre cele mai importante economii din zonă, alături de Polonia și Austria.
Fundamentul procesului de atracție a fondurilor este încrederea investitorilor aceștia trebuie să fie convinși că mediu local oferă condiții favorabile pentru a-și pune capitalul la lucru. Această temă a fost dezbatută intens în cadrul Conferinței Concordia Summit 2026, eveniment care a marcat a doua ediție a acestui format, organizat de principalul reprezentant al mediului de afaceri din România.
Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a deschis manifestarea prin sublinierea naturii pragmatice a capitalului. Acesta nu reacționează la apeluri retorice, ci la fapte concrete: prezența unei piețe funcționale, a unei viziuni clare și a unui climat de încredere. Mecanismul piețelor depinde de capacitatea actorilor economici de a cumpăra și vinde la prețuri corecte, bazându-se pe certitudinea utilizării eficiente a fondurilor. Fără acest fundament, oricât de ambițios ar fi planul economic, implementarea lui devine imposibilă.
Președintele organizației a exprimat o încredere fermă în capacitatea companiilor românești, observând zilnic eforturile acestora de a investi, de a crea locuri de muncă, de a rezista presiunilor și de a se expanda pe piețe noi.
Este momentul ca instituțiile statului să se alinieze ritmului dictat de sectorul privat, instituind un parteneriat autentic.
Șucu a menționat faptul că propunerile formulate de Concordia în ultimele luni au ajuns în atenția Guvernului și au fost integrate în programul de guvernare actual. Etapa următoare crucială este traducerea acestor idei în acțiuni practice, mai ales că ele vizează domenii esențiale precum energia, gestionarea forței de muncă, simplificarea procedurilor administrative și mobilizarea capitalului autohton.
Liderul patronal a insistat că economia nu se construiește exclusiv pe hârtie, prin planuri și cifre, ci prin relații de încredere stabilite zilnic între companii și consumatori, între stat și piață, între România și partenerii săi europeni și transatlantici, și, mai presus de toate, între mediul de business, autorități și societate civilă.
O economie robustă și o societate prosperă nu sunt entități antagonice, ci se amplifică reciproc, crescând împreună.
Prim-ministrul Luca Niculescu, prezent la conferință, a reiterat importanța încrederei, evidențiind rolul jucat de mediul de afaceri, de antreprenori tanto români cât și străini, precum și de angajații din companii, în sustenarea dezvoltării economice naționale. Liderul executivului a subliniat potențialul existent: România deține capital și economii care pot fi mobilizate pentru investiții, beneficiază de acces la fonduri europene, de resurse naturale și de o forță de muncă pregătită.
Există, de asemenea, companii care concurează cu succes pe piețele internaționale. Provocarea majoră este reconstruirea capitalului de încredere, elementul fără de care alte inițiative devin dificil de pus în mișcare.
Această încredere trebuie restabilită între stat și mediul de afaceri, între instituții și cetățeni, între decidenții politici și populația care suportă consecințele deciziilor, dar și între români în sine.
Roxana Mînzatu, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, a participat la dezbateri, punând accent pe capitalul uman ca fiind una dintre cele mai importante componente ale mecanismului de creștere, fie la nivel de companie, fie la nivel macroeconomic. Ea a afirmat că orice entitate care își propune lansarea și succesul pe piață are nevoie simultan de finanțare și de resurse umane calificate.
România a demonstrat, în cadrul Uniunii Europene, beneficiind de sprijinul constant al blocului, capacitatea de a performa economic și de a ridica nivelul de trai al cetățenilor.
Este timpul ca, împreună, să formulăm o viziune comună pentru viitor, o viziune care nu privește doar interesele României, ci și pe cele ale Europei în ansamblu.
Roxana Mînzatu a participat la dezbateri!
Discursurile susținute în cadrul summitului au abordat nuanțe diferite ale aceleiași teme centrale. Dan Șucu a remarcat că întrebarea nu mai este dacă România poate crește, ci ce tip de creștere urmează. Construcția economică se realizează prin investiții, iar resursele și oameni necesari sunt deja disponibili. Încrederea este, de fapt, forma de capital cea mai subestimată. Așa cum a demonstrat coeziunea europeană în ultimii douăzeci de ani, aceasta a fost o investiție, una dintre cele mai valoroase realizate vreodată în Europa. Investițiile bine concepute se continuă, nu se abandonează.
S-a propus ca discuțiile să se concentreze mai puțin pe obstacole și mai mult pe activarea celor ce avem deja: capital, talent, piață, și pe modul în care construim încredere colectivă.
Luca Niculescu a punctat faptul că, în ultimul deceniu și jumătate, sectorul privat a purtat o mare parte din sarcina dezvoltării economice. Antreprenorii români, investitorii externi și milioanele de salariați au generat bunăstare, locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au introdus tehnologii noi și au integrat România în economia europeană și globală.
România de astăzi este radical diferită față de cea de acum două decenii, deși, în ciuda dezvoltării extraordinare, persistă decalaje care necesită eforturi constante pentru a fi diminuate.
Prosperitatea nu se decreta prin ordonanțe de urgență; ea se forjează în școli, fabrici, birouri, laboratoare și ferme, prin investiții, prin inițiativă, prin asumarea riscurilor și, mai ales, prin munca oamenilor.
Statul are un rol esențial de a crea condițiile necesare pentru ca această prosperitate să se extindă.
Roxana Mînzatu a adăugat că competitivitatea europeană nu mai depinde în mare măsură de costurile relative ale forței de muncă, ci de cunoștințele și competențele lucrătorilor. Competențele de bază vor determina gradul în care cetățenii, angajații și antreprenorii noștri vor rămâne rezilienți cognitiv, capabili de gândire critică și funcționali în cadrul economiei și democrației.
Este normal să prioritizăm modernizarea calității învățământului profesional și tehnic, precum și parteneriatele dintre școlile profesionale și mediul de afaceri. Investirile în calitatea profesorilor din acest segment educațional sunt imperative. Pe lângă competențele tehnice, trebuie să asigurăm tinerilor care aleg această direcție o perspectivă solidă de carieră și dezvoltare personală.
Pentru a fi competitivi, avem nevoie de oameni motivați, iar condițiile de muncă constituie o componentă a rețetei de competitivitate, nu doar calificarea strictă a lucrătorilor.
Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, a subliniat necesitatea creșterii economice pentru a rezolva problemele deficitului și ale datoriilor care apasă asupra bugetului de stat. Soluționarea nu poate fi realizată doar prin ajustarea cheltuielilor și veniturilor, ci prin generarea unei creșteri sustenabile, o sursă a cărei capitalul autohton.
Este necesar ca mai mulți bani aflați în țară să finanțeze businessurile românești, de la cele mici și medii până la cele mari, ceea ce impune simplificarea legislației existente.
Creșterea economică este vitală și pentru resursele statului, care nu ar trebui să provină din taxe suplimentare, ci din colectarea unor sume mai mari într-o economie mai voluminoasă.
Burnete a mai atras atenția asupra retardingii în adoptarea inteligenței artificiale, având o rată de implementare scăzută atât în sectorul public, cât și în cel privat. Nu putem să ratăm această revoluție tehnologică.
Deși există multe întrebări, pericole și dezbateri, istoria accelerează, iar pierderea a doi pași la început poate duce la un decalaj de douăzeci de pași ulterior.
El și-a exprimat speranța ca anul viitor să fie ceva mai bun, cu o creștere economică modestă. Deși nu vom reveni la cifre fantastice, iarna va fi dificilă, nu doar în România, ci global, din cauza tensiunilor pe piața energiei. Sentimentul său este că, în doi-trei ani, prețul energiei în România se va normaliza.
Mihaela Lupu, membru al Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia, a confirmat existența capitalului, punând accentul pe importanța încrederii pe termen lung, a cadrului stabil și a predictibilității pentru investitori. Din perspectiva sistemului bancar, se observă proiecte foarte bune în România. Există un nivel ridicat de interes din partea investitorilor, iar țara a devenit mai competentă decât în trecut. Avem talent, centre regionale, avantajul geografic al accesului la Marea Neagră și fondurile europene, oportunități care ar trebui valorificate.
Obiectivul este mobilizarea capitalului instituțional pentru dezvoltarea ecosistemului fondurilor de private equity și venture capital, ceea ce va crește numărul companiilor bancabile. Un alt aspect pozitiv este energia antreprenarială ridicată. Avem nevoie de jucători regionali și de ecosisteme consolidate pentru a concura cu Statele Unite și China.
Fără o piață unică pe deplin funcțională, Europa va rămâne, de fapt, un jucător global inferior.