Educație Financiară
Educație Financiară

România înregistrează cele mai mari scumpiri la curent și gaze din Uniunea Europeană

De Diana Tudose 01.11.2026

Facturi de coșmar pentru români?

Datele proaspete publicate de Eurostat conturează o realitate îngrijorătoare pentru gospodăriile din România.

În timp ce majoritatea statelor europene au respirat ușurați datorită ieftinirii energiei, țara noastră a lovit recordul negativ în prima jumătate a anului 2026, bifând cele mai mari scumpiri la ambele utilități.

Această prăpastie față de trendul general de pe continent pune o presiune uriașă direct pe umerii consumatorilor români.

La scară europeană, piața a oferit un balon de oxigen utilizatorilor finali.

Prețul mediu al curentului pentru gospodării din UE a coborât la 0,28 euro pe kilowatt-oră în primul semestru din 2026, fiind cu 2,2% mai mic decât cei 0,29 euro înregistrați în a doua jumătate a lui 2025.

Cât de mult au explodat prețurile la curent?

Din păcate, acest val pozitiv a ocolit complet România.

La noi în țară, prețurile la electricitate în moneda națională au luat un avans amețitor de 51,6% față de aceeași perioadă din 2025.

Vorbim despre cea mai brutală majorare anuală din întreaga Uniune Europeană. La mare distanță în urmă vin alte state: Irlanda a raportat o creștere de 19,8%, iar Finlanda de 18,4%. La polul opus, Danemarca a tăiat prețurile cu 31,7%, iar Luxemburgul cu 24,1%.

Când ne uităm la facturile efective, tabloul devine și mai limpede. În primele șase luni din 2026, cel mai ieftin curent s-a plătit în Ungaria, cu o medie de 0,11 euro pe kilowatt-oră. La capătul celălalt, Irlanda a atins cel mai ridicat vârf, cu 0,39 euro pe kilowatt-oră.

Dacă luăm în calcul standardul puterii de cumpărare (PPS), lucrurile devin cu adevărat dramatice. Din acest unghi, România a ajuns să aibă cea mai scumpă electricitate din UE: un cost de 46,9 PPS pentru 100 de kilowatt-ore.

Ne mănâncă energia toți banii?

Polonia vine din urmă cu 41,1 PPS, iar Cehia cu 34,3 PPS. O astfel de măsură demonstrează cât de greu atârnă factura la curent în bugetul unei familii, indiferent de cursul valutar.

Nici la gaze situația nu arată mai roz.

La nivelul blocului comunitar, prețul mediu achitat de populație a scăzut la 0,11 euro pe kilowatt-oră în prima jumătate a lui 2026. Asta înseamnă un minus de 10,2% față de finalul lui 2025 și cu 3,5% mai puțin decât în primul semestru al aceluiași an.

În România însă, statisticile arată o creștere anuală de 9,3%, cea mai mare din tot spațiul comunitar, urmată de Croația cu 8,9% și Slovacia cu 6,6%.

Per total, gazele s-au scumpit în șapte state membre, s-au ieftinit în 12 țări și au bătut pasul pe loc în alte patru. Cele mai importante reduceri le-au simțit bulgarii (minus 14,5%), grecii (11,3%) și spaniolii (10%).

Ce se întâmplă cu prețul gazelor?

Totuși, România are o particularitate greu de ignorat: deși am înregistrat cea mai accelerată creștere anuală, rămânem printre țările cu cele mai mici prețuri nominale la gaze. În prima jumătate din 2026, costul mediu a fost de 0,06 euro pe kilowatt-oră la noi, în timp ce în Ungaria era de 0,03 euro, iar în Croația de 0,05 euro.

Suedia a condus detașat la polul scumpirilor, cu o medie de 0,22 euro pe kilowatt-oră.

În cele din urmă, cifrele Eurostat arată o falie adâncă între piața noastră energetică și restul Europei.

În timp ce media europeană a adus reduceri pe linie la curent și gaze, România a galopat în direcția opusă, bifând recorduri negative la ambele capitole.

Pentru consumatorul român, prima jumătate a anului 2026 s-a tradus printr-o luptă mult mai grea cu facturile decât în majoritatea țărilor din Uniune.

Citește versiunea completă