Buget Personal
Buget Personal

Rectificarea bugetară 2026: mai mulți bani pentru sănătate, pensii și localități

De Cosmin Niță 29.10.2026

Cum pot veniturile din accize să fie cu 3,68 miliarde sub plan?

Ministerul Finanțelor a făcut public, în data de 29 octombrie, prin mecanismul de transparență decizională, propunerea pentru prima ajustare bugetară a anului curent.

Acest act normativ contine alocări suplimentare destinate achiziției de medicamente și prestării serviciilor medicale, plății pensiilor, remunerației angajaților și sprijinului social, precum și pentru bugetele autorităților locale și pentru investiții.

Sursele de finanțare pentru aceste creșteri se vor obține prin realocarea fondurilor, bazată pe ritmul real de execuție a bugetului și pe necesarul estimat până la încheierea anului.

Deși ținta de deficit bugetar în termen cash se menține la 6,2% din produsul intern brut, valoarea nominală a deficitului crește cu 3,5 miliarde de lei, atingând suma de 130,3 miliarde de lei.

Reprezentanții ministerului subliniază că nicio cheltuială nouă nu este introdusă fără o sursă de finanțare clară, bazându-se pe economiile identificate în anumite capitole și pe actualizarea proiecțiilor de încasări.

În contextul actualizării datelor macroeconomice, produsul intern brut nominal folosit ca bază de calcul a fost revizuit la 2.086,3 miliarde de lei, conform celor mai recente cifre publicate de Institutul Național de Statistică. Deficitul bugetului general consolidat se proiectează la 130,3 miliarde de lei, ceea ce corespunde exact cu 6,2% din PIB.

La nivel de sold, încasările bugetului general înregistrează o scădere de 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se reduc cu 1,2 miliarde de lei.

Analiza execuției bugetare pentru primele trei trimestre arată o situație mixtă. Deficitul acumulat se cifrează la 3,81% din PIB, o valoare semnificativ mai mică decât cele 5,31% înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. La mai multe categorii de venituri, încasările reale au depășit programul. Taxa pe valoare adăugată a generat o supramasă de 7,18 miliarde de lei, dintre care 2,81 miliarde de lei sunt sume defalcate direct către bugetele locale.

De asemenea, impozitul pe venituri a adus 2,03 miliarde de lei peste estimări, impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei, iar impozitul pe dividende plătit de entitățile juridice a depășit programul cu 950 de milioane de lei.

Taxele specifice pentru sectorul bancar și cel energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au generat încasări cu 1,71 miliarde de lei mai mari decât cele programate.

Pe plan negativ, veniturile din accize sunt estimate să fie cu 3,68 miliarde de lei sub nivelul planificat, o consecință directă a reducerii cotei de acciză la motorina. Încasările din taxele pe jocuri de noroc sunt mai mici cu 750 de milioane de lei, cele din venituri nefiscale cu 1,87 miliarde de lei, iar fondurile primite de la Uniunea Europeană pentru achiziții efectuate sunt inferioare programului cu 4,58 miliarde de lei.

Autoritățile financiare atribuie această ultimă deficiență la ritmul lent de execuție a proiectelor cofinanțate.

În ceea ce privește cheltuielile, rectificarea include suplimentări majore pentru dobânzile datoriei publice (cu 3,5 miliarde de lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (cu 3,47 miliarde de lei) și asistența socială (cu 720 de milioane de lei). Există, de asemenea, alocări pentru drepturile salariale ale personalului. O parte din finanțare se obține din fonduri care nu se vor utiliza până la finalul anului.

La nivelul bugetului de stat, creditele destinate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile se reduc cu 5,24 miliarde de lei, din cauza ritmului scăzut de execuție.

Din această sumă totală, 4,99 miliarde de lei provin din rezerva de urgență constituită la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, destinată să acopere lipsa temporară a fondurilor europene.

Alte reduceri vizează subvențiile (cu 1,14 miliarde de lei) și diverse transferuri și cheltuieli de capital.

Mecanismul aplicat se bazează pe articolul 21, alineatul 5, din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

Potrivit acestei dispoziții, 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali și nu au putut fi angajate în prima jumătate a anului.

Cum e posibil ca Ministerul Sănătății să primească 774 milioane suplimentar!

La nivelul acestei rectificări, aceste sume sunt redeschise și puse la dispoziția instituțiilor care pot justifica necesarul până la finalul anului, cu accent pe domeniul sănătății, în timp ce se reduc acolo unde execuția arată că fondurile nu vor fi cheltuite.

Reducerea totală a sumelor reținute depășește 3 miliarde de lei.

Cele mai semnificative scăderi se înregistrează la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (1,09 miliarde de lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (560 de milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (490 de milioane de lei), Ministerul Educației și Cercetării (280 de milioane de lei) și Ministerul Energiei (250 de milioane de lei).

Domaniul sănătății este beneficiarul cel mai mare al acestei rectificări.

Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, atât la nivelul creditelor de angajament, cât și la cele bugetare.

Din această sumă totală, 3,2 miliarde de lei sunt destinate asigurării continuității furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Finanțarea acoperă de asemenea programele naționale de sănătate, decontarea serviciilor spitalicești și sprijinirea remunerației personalului din unitățile sanitare publice. Casei Naționale de Asigurări de Sănătate îi sunt redinamizate aproximativ 3,9 miliarde de lei din fondurile reținute la începutul anului.

Limita până la care CNAS poate semnă contracte pe bază de cost-volum și cost-volum-rezultat este fixată la 9,1 miliarde de lei.

Ministerul Sănătății primește suplimentări de 774 de milioane de lei.

Această sumă se descompune astfel: 183 de milioane de lei pentru remunerația personalului din serviciile publice județene de ambulanță, 200 de milioane de lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe (UPU/SMURD) din spitalele sub autoritatea locală, și 391 de milioane de lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sănătate în spitalele aflate în subordinea directă a ministerului.

În plus, Ministerului Sănătății îi sunt redeschise aproximativ 500 de milioane de lei din fondurile reținute inițial. Pe de altă parte, creditele pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă se reduc cu 700 de milioane de lei, din cauza ritmului scăzut de execuție. După aplicarea tuturor acestor modificări, bugetul ministerului înregistrează o creștere netă de 72 de milioane de lei.

În ceea ce privește pensiile și Ministerul Muncii, transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, cu scopul de a echilibra bugetul de pensii până la finalul anului. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale se majorează, per sold, cu 3,32 miliarde de lei. La Ministerul Afacerilor Interne sunt alocate 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026. Alte 68,6 milioane de lei sunt destinate încadrării promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.

Pentru bugetele locale, sunt prevăzute sume pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor lunare, serviciile sociale pentru protecția copilului, centrele pentru adulți cu handicap, căminele pentru persoane vârstnice și Programul pentru școli al României. Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale cresc, per sold, cu 2,8084 miliarde de lei. Din această sumă, 280,1 milioane de lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivel județean.

Acești bani acoperă 124,2 milioane de lei pentru Programul pentru școli al României (septembrie-decembrie 2026), 86,3 milioane de lei pentru serviciile de protecție a copilului, 57,7 milioane de lei pentru centrele de zi și rezidențiale pentru adulți cu handicap și 12,8 milioane de lei pentru căminele de persoane vârstnice.

Se alocă, de asemenea, 5,1 milioane de lei pentru întreținerea unităților de învățământ special și 400.000 de lei pentru executarea unor hotărâri judecătorești.

În schimb, se reduc cu 6,4 milioane de lei sumele pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul special, conform datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.

Cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și al municipiului București primesc, per sold, 237,1 milioane de lei în plus. Această sumă include 106,6 milioane de lei pentru drepturile și indemnizațiile lunare, 83,9 milioane de lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat și 53,5 milioane de lei pentru centrele de zi pentru îngrijire și recuperare, serviciile de îngrijire la domiciliu și indemnizația îngrijitorilor informali.

Alocările cuprind, de asemenea, 18,8 milioane de lei pentru centrele destinate adulților cu handicap, 11,9 milioane de lei pentru centrele de zi care previn separarea copilului de familie, 9,5 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și 8,4 milioane de lei pentru protecția copilului la nivelul sectoarelor Capitalei.

În schimb, se reduc cu 31,7 milioane de lei sumele pentru gratuitatea transportului public al elevilor și cu 23,8 milioane de lei fondurile pentru Programul pentru școli în municipiul București, în funcție de diferența dintre alocarea inițială și necesarul comunicat.

Citește versiunea completă