Programul de guvernare promite lipsa taxelor noi și scăderea TVA

Transformare radicală pentru companiile de stat!

Guvernarea viitoare își asumă o agendă ambițioasă de reformă structurală, punând accentul pe slăbirea presiunii fiscale asupra cetățenilor și modernizarea aparatului de stat. Printre promisiunile cheie se numără menținerea cotei actuale a TVA la 19%, fără introducerea unor taxe noi, precum și reducerea sarcinilor impuse muncii.

Această viziune se materializează printr-un set complex de măsuri care vizează reducerea birocrației, optimizarea companiilor de stat și stimularea creșterii economice prin mecanisme clare de sprijinire a antreprenoriatului și a forței de muncă.

În ceea ce privește dimensiunea instituțională a statului, documentul de guvernare propune o restructurare profundă a administrației publice. Scopul este obținerea unui guvernan mai eficient, caracterizat prin un număr redus de demnitari, consolidarea instituțiilor similare și centralizarea funcțiilor de suport. O măsură concretă constă în reducerea numărului total de parlamentari cu 13%, ajustare determinată de datele recensământului din 2021, păstrându-se totuși sistemul electoral actual. De asemenea, se impune o limitare strictă a numărului de secretari de stat, care nu poate depăși trei pe fiecare minister.

Agențiile și instituțiile centrale care au competențe suprapuse sau activează în domenii apropiate vor fi comasate, eliminând astfel dublarea proceselor administrative și fragmentarea serviciilor oferite cetățenilor.

Un aspect crucial al reformei este modul în care economiile realizate vor fi redistribuite. Din data de 1 iulie 2027, condiționat de atingerea țintei de deficit pentru anul 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului, împreună cu veniturile suplimentare din colectare, vor fi returnate în economia reală prin reducerea taxării muncii.

Cealaltă jumătate din sume va fi destinată reducerii deficitului bugetar. Această sumă va fi stabilită anual în legea bugetului, pe baza execuției financiare, iar destinația fiecărei economii va fi publicată transparent.

Pentru a spori eficiența, se vor crea centre de servicii partajate pentru funcțiile de suport, cum ar fi resursele umane, financiarul și IT, la nivelul agențiilor care au mai puțin de 100 de posturi.

Se va efectua și un calcul corect al personalului necesar, cu reducerea efectivă a acestuia acolo unde este cazul.

Reforma administrativă se extinde și la nivelul Capitalei, unde se propune transferarea de la sectoare la Primăria Generală a funcțiilor ale căror beneficii nu pot fi separat pe niveluri municipale, precum urbanismul, transportul public, educația și sănătatea. Resursele financiare vor fi realocate corespunzător, într-un mecanism integrat cu reforma zonei metropolitane.

În plus, se elimină alocările ad-hoc și în cascadă din transferurile guvernamentale, iar Programul „Anghel Saligny” va beneficia de un buget multianual fix și de cofinanțare locală, proporțională cu capacitatea financiară a autorităților locale.

Sectorul companiilor de stat va fi supus unei transformări radicale, eliminând practicile considerate nejustificate, precum acordarea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu sau a bonusurilor nepotrivite. Obiectivul este existența unui număr mai mic de entități, mai bine administrate, care nu mai generează costuri excesive pentru buget.

Fiecare companie va fi restructurată, vândută sau va primi o justificare clară de interes public, iar veniturile obținute din valorificarea activelor statului vor fi direcționate direct către români.

În termen de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale va fi încadrată, printr-o decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri posibile: menținere în proprietatea statului cu dezvoltare strategică; listare la bursă prin ofertă publică inițială (IPO) sau secundară (SPO), inclusiv o tranșă dedicată investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; funcționare ca monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri comparate cu cele ale operatorilor europeni; sau închidere ordonată.

Dacă o decizie nu este luată în termen, întârzierea va fi raportată public, împreună cu motivul.

Întreprinderile publice locale care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor intra într-un proces de analiză sub monitorizarea autorităților tutelară, pentru a fi restructurate și eficientizate, scopul fiind eliminarea pierderilor. Companiile care au un capital propriu negativ vor fi închise, cu un plan social aplicat, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea anterioară.

Orice proces de vânzare, listare sau parteneriat public-privat va fi competitiv, cu evaluare independentă și rezultat public, respectând trei condiții stricte: nu se vinde sub valoarea de piață; listarea nu este folosită pentru acoperirea deficitelor curente; și companiile care asigură servicii esențiale nu rămân fără operator.

Programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București va începe în 2027, conform legilor în vigoare. Statul va rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu va răscumpăra pachetele minoritare private.

Veniturile provenite din listări și privatizări vor avea o destinație publică stabilită prin lege, putând fi folosite exclusiv pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente.

Cum stimulăm economia și munca?

Acești bani vor merge direct în investiții în cazul majorărilor de capital ale companiilor, sau în conturi de economii și investiții cu facilități fiscale pentru copiii din România, precum și în acordarea de facilități suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii și investiții pentru români sau pensii ocupaționale.

Consiliile de administrație și de supraveghere vor fi formate din profesioniști, selectați legal și transparent, având un număr redus, împreună cu comitetele aferente. Provizoriatele care depășesc 7 luni, termenul legal prevăzut de OUG nr. 109/2011, vor fi eliminate până la finalul anului 2026.

Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate va prevedea o evaluare anuală atât pentru consiliul de administrație sau de supraveghere, cât și pentru conducerea executivă.

Acordarea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu, a bonusurilor nejustificate, a decontărilor nejustificate de vacanțe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri va fi oprită în companiile deținute integral de stat, începând cu primul exercițiu bugetar complet, după auditul juridic al contractelor colective în vigoare. Economiiile astfel realizate vor fi raportate public.

În capitolul stimulării economiei și a muncii, programul prevede eliminarea pensionării anticipate în sistemele care permit pensionări prea rapide. Se interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, prin deblocarea proiectului de lege deja adoptat în Senat.

Cota unică se menține, iar impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, fără amânare.

Se vor stabili criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, iar mobilitatea forței de muncă va fi stimulată, legând zonele cu șomaj de cele cu deficit de personal.

Legea dialogului social și contractele colective de muncă care prevăd drepturi exagerate vor fi revizuite.

Termenul pentru TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi extins unicat pentru 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără prelungiri ulterioare.

Un pachet de sprijin pentru sectorul HoReCa (Hoteluri, Restaurant, Cafenele) se axează pe impactul multiplicat, incluzând o primă pentru turismul incoming, crearea Oficiului Național de Marketing (OMD) ca structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri, digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației privind închirierile pe termen scurt. Ajutoarele sociale vor fi reformate, cu retragere graduală la angajare și condiționarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau la programe de formare.

Subvenția pentru tinerii NEET (tineri care nu studiază, nu lucrează și nu se antrenează), finanțată din fonduri europene până în 2029, va continua: angajatorii primesc 2.250 lei lunar timp de 12 luni pentru fiecare tânăr încadrat, cu vârsta între 16 și 30 de ani, înregistrat ca șomer la ANOFM, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni.

Guvernul se angajează să păstreze această măsură și în următorul exercițiu financiar european. De asemenea, se va extinde, prin instrumentele existente, subvenția la angajare pentru absolvenții de studii tehnice încadrați ca juniori în industria IT în primele 12 luni, cu o țintă de 5.000 de juniori integrați anual până în 2030.

Învățământul dual și ucenicia vor fi extinse, cu facilități pentru firmele care formează și angajează.

Revizuirea ajutoarelor de stat propune mai puține scheme, o singură structură de coordonare și un singur criteriu fundamental: banii publici vor fi direcționați către companiile care exportă, înlocuiesc importurile sau urcă în lanțurile de valoare europene, transformând firmele românești care cresc în campioni regionali. Un inventar complet al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de autoritatea care le acordă (ministere, agenții), va fi realizat în șase luni, incluzând bugetul angajat, beneficiarii și rezultatele, publicat integral prin extinderea registrului RegAS de la evidența plăților la evidența rezultatelor.

Va exista o singură structură pentru ajutoarele de stat, care va elabora, administra și monitoriza toate schemele naționale. Ministerele vor propune politica sau vor aviza propunerile de scheme din toate domeniile în cadrul unui comitet interministerial sub Prim-Ministru, nu mai administrând direct bani. Consiliul Concurenței își păstrează rolul de aviz și de contact cu Comisia Europeană.

Schemele care nu contribuie la export și nu creează valoare adăugată se închid la expirare și nu se prelungesc, iar nicio schemă nouă nu va fi aprobată fără evaluare de impact înainte și fără clauză de expirare.

În domeniul energiei, documentul prevede finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, precum și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență. Alte măsuri includ re tehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni.